Cum va arăta lumea în 2050? Previziunile lui Alvin Toffler

În următorii 40 de ani, femeile vor dispune de o putere de decizie fără precedent, migraţia musulmană către Occident se va amplifica, mersul la birou nu va mai fi de actualitate, iar tot mai mulţi îşi vor cultiva singuri produsele de subzistenţă şi vor „trăi şi respira“ prin internet. Acestea sînt previziunile celebrului futurolog american Alvin Toffler, cel care a uimit pentru prima dată lumea, în 1970, odată cu publicarea cărţii „Şocul viitorului“. De fapt, odată cu publicarea primei sale lucrări, „Şocul viitorului“, Toffler a creat o nouă disciplină, futurologia, prin studiul schimbării şi impactul acesteia asupra afacerilor şi culturii. Practic, ,,previziunile“ pentru următorii 40 de ani sînt un studiul realizat de Toffler Associates, un cabinet de consultanţă înfiinţat de celebrul scriitor şi futurolog american.

Reîntoarcerea la grădina de legume în era „petabyte-ului“

În 1970, Alvin Toffler declara că ştiinţa şi tehnologia se vor dezvolta într-un ritm atît de rapid, încît cei mai mulţi oameni nu vor putea să „digere“ acest aflux de informaţii şi vor fi tentaţi să se „deconecteze“ de la acest ritm de viaţă mult prea trepidant. Multe dintre previziunile sale, referitoare la rapiditatea transmiterii de informaţii, acceptarea mariajelor homosexuale şi accelerarea ritmului de producere a catastrofelor ecologice, s-au adeverit în anii care au urmat. Pentru următoarele patru decenii, Toffler prevede că din ce în ce mai mulţi oameni vor cultiva legume şi îşi vor produce singuri hrana fără să mai depindă, lunar, de marii producători şi distribuitori. Internetul de mare viteză va deveni un etalon, iar videoconferinţele, un obicei deja destul de răspîndit, le vor permite angajaţilor să nu mai meargă la birou şi să muncească din şi în orice colţ al lumii. Femeile vor ocupa posturi importante, iar rapiditatea cu care vor circula informaţiile ne va determina omenirea să intre în era „petabyte-ului”, o unitate de măsură, de stocare şi de putere informatică superioară deja mult uzitatului gigabyte.

China se va alia cu Brazilia şi India

Doar câteva ţări vor mai fi considerate în viitor „state poliţieneşti“ – în principal Coreea de Nord şi Iran. China îşi va consolida statutul de putere economică majoră, se va alia cu Brazilia şi cu India pentru a influenţa ratele de schimb ale monedelor, dar şi cu Venezuela şi cu cîteva state africane pentru a-şi asigura necesarul energetic. Statele Unite ale Americii vor depinde de China pentru a se aproviziona cu şapte metale rare, indispensabile pentru fabricarea unor bunuri de larg consum, dar şi a unor dispozitive şi produse specifice, precum radarele, armamentul, instalaţiile eoliene şi automobilele hibrid. Dezvoltarea unor forme alternative de energie va crea „perdanţi într-o lume post-hidrocarburi”, precum Arabia Saudită, Iran, Irak, cîteva state din zona Golfului Persic, dar şi Rusia şi Venezuela.

Amalgam de religii şi „nevoi diferite“

Creştinismul se va extinde în ţările din emisfera sudică, iar musulmanii vor emigra în număr mare către ţările din Occident. Orientul Apropiat va deveni „un ghem de religii, de mişcări religioase şi de etnii“, potrivit unui studiu al Asociaţiei Toffler, un cabinet de consultaţii înfiinţat de futurologul american. Schimbările climatice vor cauza conflicte, iar topirea calotei glaciare va determina descoperirea de noi zăcăminte petroliere şi minerale. Creşterea nivelului oceanelor va provoca o deplasare masivă a populaţiei. În acelaşi timp, fenomenul de îmbătrînire a populaţiei va conduce la creşterea de patru ori pe plan mondial a cheltuielilor totale cu pensiile şi cu îngrijirile acordate persoanelor în vîrsta, iar sistemul american al asigurarilor de sănătate va înceta să existe în forma sa actuală. „Ignorăm ceea ce urmează a fi înlocuit, însă este vorba de un tip de societate cu nevoi diferite”, afirmă Deborah Westphal, membru al Asociaţiei Toffler.

Părintele futurologiei

Alvin Toffler, născut în 1928, este una dintre cele mai influente voci din domeniul afacerilor şi din cel intelectual. Odată cu publicarea primei sale lucrări, „Şocul viitorului”, Toffler a creat o nouă disciplină, futurologia, bazată pe studiul schimbării şi pe impactul pe care aceasta îl are asupra afacerilor şi culturii. Graţie lui Toffler, futurologia este considerată în prezent ştiinţa care defineşte forţele şi tendinţele care modelează viitorul în economia actuală, bazată pe informaţii. Toffler este un important consultant pentru comunităţile militare şi de spionaj din lume, laureat al Fundatiei McKinsey pentru contribuţia în literatură şi de asemenea co-preşedinte onorific al Comitetului American privind Dezvoltarea Fondului Naţiunilor Unite pentru Femei. Alvin Toffler deţine diplome onorifice în literatură, drept, ştinţe, şi management de la Universitatea Keio din Japonia. Printre celelalte volume publicate de Alvin Toffler, devenite bestseller la scurt timp după publicare, se numără „Al Treilea Val“, „Război şi antirăzboi“, „„Puterea în mişcare“ şi, recent, „Crearea unei noi civilizaţii“. Timp de 51 de ani, lui Alvin i-a fost alături Heidi Toffler, atît ca soie dar şi ca partener intelectual.

„Şocul Viitorului“

• „Şocul Viitorului“ este prima carte scrisa de Toffler, avînd însă un impact major în studiul schimbării şi impactului acesteia asupra afacerilor şi culturii mondiale. Atît istoricii cît şi sociologii au dezbătut asupra “exceptionalismului american”, fără a lua în considerare că aici s-a produs evoluţia istorică a dinamicii industriale şi a puterii capitalismului. Alvin Toffler se intreaba dacă se poate trăi într-o asfel de societate, lipsită de control social. Această carte este reprezentativă societăţii americane din ani ’60, cand s-a produs o puternică sufocare urbană şi puternice repercursiuni în viaţa socială, cauzate de progresul tehnologic, explozia rasială, rebeliunea din universităţi, La acestea s-a adăugat şi “criza ecologica”, atunci cînd s-a descoperit că poluarea apei, aerului şi solului sînt o ameninţare asupra existentei umane. Esenţa acestei carti este prezentarea decalajului între adaptarea umană la rapidele schimbări din mediul înconjurător, sau cum spunea Toffler „acest conflict între o tehnologie avansată şi o societate întîrziată”, un adevărat „cancer al istorie”. Cartea tratează modul în care, la acel moment, omenirea va reuşi sau nu să se adapteze viitorului. În 1970, în „Şocul Viitorului“, Toffler vorbeşte despre lucruri aparent banale, comunitate, subculturi noi, pe care le cercetează şi investighează, despre prietenie, sex şi nu în ultimul rînddespre familia viitorului. Cartea voia să trezească, poate, conştiinţa omenirii, pentru a controla schimbarea, pentru a-şi îndruma propria evoluţie, pentru a umaniza viitorul ce părea atunci îndepartat. Dar pe care, practic, îl trăim acum aproape aşa cum nu l-a prezentat previziunea lui Toffler. de: M.Ex.

SURSA: http://www.monitorulexpres.ro