Reportaj din interiorul uneia dintre cele mai EXCLUSIVISTE organizaţii din ROMÂNIA.

De la masa lui, şeful cel mare bate cu ciocănelul de lemn într-un clopot auriu, iar la sunetul ăsta cei 20 de rotarieni lasă gluma deoparte, devin brusc serioşi şi fiecare se aşază la locul lui. Începe şedinţa. Este adunarea obişnuită a Rotary Club Bucureşti, cel mai vechi dintre cele 96 de cluburi Rotary din România. E lege: se întâlnesc în fiecare joi la 7 jumate, la hotelul Marriott. Spun că discută despre ce acţiuni caritabile să mai facă.

Astăzi parcă toată lumea are chef de glumă. „Dumnealui este domnul preşedinte Cătălin Chiriac-Babei. Ne schimbăm între noi la conducere în fiecare an, să nu ruginim”, glumeşte un rotarian. Sunt toţi îmbrăcaţi la patru ace; domnii au obrazul proaspăt ras, iar doamnele (vreo cinci la număr) – poartă bijuterii fine şi parfumuri discrete. Toţi au la rever insigna minusculă în formă de rotiţă, însemnul clubului. Fiecare dintre ei are în Rotary câte un „naş” – aşa îi zice omului dinăuntru care te recomandă c-ai fi bun să fii rotarian. Căci tu singur nu poţi să intri, e musai să te cheme înăuntru un „naş”. Şi, dacă faci prostii în club, naşul e cel care te trage de urechi după aia.

La şedinţa din seara asta a venit şi Dumitru Dorin Prunariu, rotarian din ′97, fost preşedinte. S-a aşezat strategic lângă inginerul Peter Agripa Popescu şi şuşotesc între ei chestii tehnice. Domnului Agripa Popescu îi sună telefonul. „Scuze, am un telefon pe care nu ştiu să-l închid… hehehe, eu sunt generaţia BBC. Cum, nu ştiţi ce înseamnă? Born before computer”. Şi tatăl său a fost rotarian.

Dumitru Prunariu în şedinţă cu colegii rotarieni

Tema zilei este balul caritabil cu strângere de fonduri. Până atunci, însă, se discută lucruri simpatice: despre o scrisoare veche a unei mătuşi, care spunea că „nu crede vreodată că Elveţia va ajunge la nivelul României” („în sus sau în jos?”, întreabă colegul), despre prezentarea unei capsule spaţiale copiilor, iar Dorin Prunariu vorbeşte despre o mare conferinţă cu „probleme importante: asteroizi, deşeuri cosmice şi radiaţii”.

Îl umflă râsul: „I-am spus la ureche lui Medvedev că am autografe de la trei şefi de stat ai Rusiei şi l-am întrebat dacă ar fi de acord să-mi dea şi mie unul. A spus da, ca să nu rămână mai prejos”.

Râdem, glumim, însă… Şeful de club îşi drege vocea şi aminteşte de bal. „Aoleo, balul!”, murmură cineva. Treaba lor e să-şi convingă prietenii sus-puşi să doneze obiecte importante care să fie licitate în seara balului. Banii strânşi vor merge la Spitalul Colentina, la Clinica de Ortopedie. Se vorbeşte despre obiecte filatelice, vinuri şi multe altele. „Auziţi, da′ trebuie să fie numai obiecte serioase? N-are nimeni nimic de la Cioran?”, întreabă cineva. După o oră, preşedintele sună iar clopotul, iar şedinţa se termină. Nici nu apucă să iasă toţi, că şi dau năvală peste ei „ăia mici” de la Interact. Este clubul – pui. „Ăia mici” au între 12 şi 18 ani şi, când vor ajunge la 30 de ani, vor intra şi ei în Rotary. Căci asta e prima condiţie să intri în club: vârsta. După care urmează multe altele. Care sunt celelalte condiţii şi ce avantaje ai ca membru Rotary aflaţi mai jos.

Cum intri în Rotary şi cum te alege „naşul”

În primul rând , rotarienii sunt oameni discreţi. Ajută elevii cu burse, strâng bani pentru spitale, oferă cărţi şi multe altele, dar nu prea le place să primească ziarişti pe la şedinţele lor. De pildă, la primul club unde am dorit să vedem o şedinţă ni s-a spus nu. Doar numai după ce am publicat noi un prim material despre club, ni s-a zis. Oare să fie rotarienii masoni, aşa cum s-a mai spus?

Anca Manea mai să râdă în hohote la întrebarea asta. „Chiar am auzit că noi am fi avangarda masoneriei. Nici pomeneală!”, zice. Este preşedinta Rotary Club Bucureşti Atheneum, de profesie medic, şi mai demult a intrat şi în afaceri. Până la urmă admite că unii rotarieni or fi şi masoni, dar asta e treaba lor, fiecare e liber să se exprime cum simte.

Cum poţi intra în club: dacă ai peste 30 de ani, o carieră frumoasă, ceva recunoaştere, dacă te-ai remarcat că ai fi adus vreo contribuţie societăţii prin ceva şi dacă nu ai imaginea pătată, „naşul” te recomandă clubului. Sigur, asta presupune că trebuie să-ţi fie prieten sau să te cunoască, oricum, foarte bine.

Bucătăria de club

Perioada de probă este de trei luni. În vremea asta, vii la şedinţe, ai idei, propuneri şi te zbaţi să pui şi tu umărul la vreo faptă caritabilă. Desigur, înveţi statutul, căci există şi aşa ceva. După ce primeşti insigna şi legitimaţia de membru, trebuie să vii la cam toate şedinţele şi să-ţi plăteşti cotizaţia la zi. Asta variază în funcţie de club. În Rotary Club Bucureşti, de exemplu, este de 1.400 de lei pe an. Cine nu-şi plăteşte cotizaţia este radiat.

O parte din aceşti bani merg la Rotary International, la Districtul 2241 care acoperă România şi Republica Moldova, iar alte fonduri (inclusiv donaţii) pleacă la Fundaţia Rotary International. De regulă, o parte din banii donaţi se întorc în club, atunci când acesta vrea să ajute pe cineva. La nivel internaţional, cluburile au o organizare ca la carte, cu constituţie, manual de procedură şi chiar reprezentant permanent la ONU. Deviza Rotary International este: „A servi mai presus de sine”. Dar câţi rotarieni o şi aplică?

Între bătăile clopotului – interzis la politică, afaceri şi discriminări

„Este interzis să forţăm afacerile între noi. Relaţiile, oricum, apar în mod firesc. Dar este interzisă situaţia aceasta: suntem amândoi rotarieni, hai să facem afaceri împreună! În timpul şedinţei, între bătăile clopotului, nu este voie să se facă politică deloc (deşi avem şi membri din toate partidele), este interzis prozelitismul religios, la fel şi discriminările de orice fel”, ne explică Radu Popescu, membru în Rotary Club Bucureşti. Este om de afaceri, a fost preşedinte în 2001-2002, iar în „anul rotarian” 2012 – 2013 va fi guvernator al Districtului 2241.

A intrat în club în ’96 şi se dă în vânt după viaţa de rotarian, mai ales că la întâlniri află câte-n lună şi-n stele: „De la Dorin Prunariu şi de la Marius Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, mereu afli tot… până şi ce va fi cu anul 2012. Iar de la profesorul Vlad Ciurea, fost director al Spitalului Bagdasar – Arseni, am aflat ce greu se formează un medic neurochirurg, de abia de la 38 de ani încolo”, spune.

Radiat fiindcă n-a mai avut bani de cotizaţie

Uneori, însă, oricât de nobili ar fi ei prin statut, rotarienii mai calcă şi ei strâmb. Radu Popescu ne-a spus povestea unui coleg din club care a fost dat afară fiindcă n-a mai putut să-şi achite cotizaţia: „Avea calificarea de profesor. Când a fost admis în club era primar, aşadar avea bani să-şi plătească şi cotizaţia. A doua oară a pierdut alegerile, s-a reîntors la catedră şi nu şi-a mai permis cotizaţia. Atunci clubul a decis să-l radieze, dar eu le-am bătut obrazul… Acolo era, de fapt, responsabilitatea naşului. A fost împotriva moralei rotariene, care înseamnă prietenie”.

Rotary International are o istorie de 106 ani. Cu totul, există peste 1, 2 milioane de rotarieni în peste 200 de ţări ale lumii. Toţi aceştia sunt organizaţi în circa 33.000 de cluburi, iar la rândul lor, acestea – în 530 de districte. În România Rotary are câteva mii de membri.

SURSA: http://www.gandul.info