Introducere

Prin transformarile pe care le produce in societate, materializate atat pe plan economic, dar si social, cultural sau de mediu, turismul devine un vector important in dezvoltarea tarilor si regiunilor. Sub diferite for­me, conexiunile turismului in eco­nomie sunt deseori multiple si greu de evaluat in totalitate. Instrumentul consacrat si utilizat din ce in ce mai mult de autoritatiile preocupate de evaluarea impactului. Complexitatea fenomenului turistic si multitudinea interdependentelor sale cu alte activitati economice fac ca el sa poata fi abordat si la nivel macroeconomic in stransa relatie cu celelalte sectoare, in cadrul standardizat al contabilitatii nationale.Turismul nu exista ca entitate distincta si de sine statatoare in cadrul contabilitatii nationale.

Pe plan mondial se manifesta un interes crescut pentru cuantificarea efectelor economice ale turismului atat la nivel national cat mai ales la nivel regional si local. Prin­cipalele organizatii mondiale au facut demersuri pentru standardizare si oferirea unui cadru comun de calcul a contributiei economice a turismului, totul pentru a se asigura comparabilitatea internationala a datelor. Acest cadru comun s-a consacrat sub denumirea de Contul Satelit al Turis­mului, sistem dezvoltat de tot mai multe tari si mai nou regiuni.

In prezent exista doua versiuni ale sistemului conturilor satelit in turism care s-au impus la nivel mondial: versiunea Cadrului Metodologic Re­co­mandat (CMR) – abordarea comu­na pentru Organizatia Mondiala a Turis­mului (OMT), Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economica (OCDE), Euro­stat si Divizia de Statistica a ONU si versiunea Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (engl. World Travel and Tourism Council). Cele doua versiuni sunt reprezentantele sectorului public, respective privat.

Analiza comparativa intre versiunea CMR – OMT si cea a WTTC/OE
In esenta, versiunea WTTC/OE ma­soara ce proportie din productia economica a unei tari este datorata turismului si calatoriilor (incluzand atat efectele directe cat si efectele indirecte), in timp ce abordarea CMR – OMT, exprimata din perspectiva consumului, arata cat de mult cheltuiesc turistii si excursionistii sau in cazul PIB din turism, cata productie (valoare adaugata) este realizata direct in cadrul industriei turismului si a ramurilor adiacente.
Intrucat analizele WTTC prezinta rezultatele defalcate pentru cele doua abordari – industria T%C (sensul restrans – impactul direct) si economia T%C (sensul larg – impactul direct si indirect), se poate pleca de la ipoteza ca PIB-ul in turism din versiunea CMR – OMT, respectiv contributia directa ar putea fi echivalent cu PIB in industria T%C versiunea WTTC/OE, impactul direct.

In cazul analizei contributiei relative a turismului raportata la PIB, rezultatele sunt apropiate. Remarcabil este ca pentru cele 17 tari luate in considerare diferentele sunt situate sub ±2% din valoarea PIB-ului fiecarei tari. Totusi, pentru 10 tari diferentele relative se situeaza ±1%, rezultatele vizibil apropiate (±0,5%) inregistrandu-se in cazul Romaniei (-0,1%), Germaniei (-0,2%), Austriei (+0,3%), Marii Britanii (+0,4%). Se constata ca cele mai multe diferente mari apar mai degraba la tarile pentru care anii de comparabilitate sunt diferiti: Noua Zeelanda, Slovenia, Canada, SUA. Din cele 17 tari luate in calcul, pentru 9 versiunea WTTC/OE produce rezultate superioare fata de versiunea CMR – OMT. Asadar, exista un relativ echilibru intre o asa-zisa supraevaluare/subevaluare pe care o realizeaza o versiune in detrimentul alteia.

Se poate afirma ca este greu de realizat o comparabilitate a rezultatelor CST atat timp cat fiecare tara, urmand recomandarile CMR, isi dezvolta un CST propriu la care poate alege gradul (mai mare sau mai mic) al masuratorilor efectuate. De exemplu, in cazul Romaniei la determi­narea PIB-ului in turism nu s-au luat in considerare toate aspectele rega­site in CMR, datorita lipsei de date, iar din acest motiv valoarea indicatorului este evident mai mica. In consecinta, realizarea unei comparabilitati depline ramane un deziderat.
Cea mai mare diferenta intre cele doua versiuni este definirea mai „exti­nsa” a cererii turistice. Spre exem­plu, abordarea WTTC sustine ca atat timp cat un individ isi foloseste masina proprie pentru o calatorie turistica sau de afaceri, o parte a costurilor de capital ale masinii ar trebui alocata turismului, in acelasi mod cu toate costurile pe care le implica aceasta calatorie. In schimb, in CMR, masina proprie nu este considerata un bun folosit in exclusivitate in scopuri turistice, deci exclusa din calcule.

Metodologic, versiunea WTTC/OE foloseste Sistemul Conturilor Natio­nale ca baza a cadrului sau analitic, dar se concentreaza pe cererea turistica calculata ca un procent din cheltuielile care alcatuiesc PIB-ul (cheltuielile personale si de afaceri, investitiile, cheltuielie guvernamentale si balanta de bunuri) ce poate fi atribuit turismului si calatoriilor.
Diferentele metologice intre versiunea CMR si versiunea WTTC decurg chiar din obiectivele diferite pe care le au organizatiile care realizeaza un CST. Prin rezultatele produse, WTTC vrea sa constientizeze guvernele si mediul privat de importanta turismului drept cel mai mare generator de bunastare si de locuri de munca din lume. In schimb, viziunea OMT este ca institutia care asigura statistica oficiala a unei tari sa fie principalul organism responsabil de implementarea CST. Aceasta ar asigura obiectivitatea datelor si nu ar face un fel de „lobby” pentru sectorul privat sau administratia din turism. Astfel, oficiul de statistica va masura dimensiunile turismului ca orice alt sector de activitate in conformitate cu principiile folosite in Sistemul Conturilor Nationale.

(va urma)

SURSA: http://www.ronduldesibiu.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri interne

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Soferii model fac toate aceste lucruri! Fa-le si tu!

Nu este deloc greu sa fii un sofer model in trafic, sa conduci prudent si sa ai grija de a…