Dr. Dorel SCHOR: „Miscarea in pictura si pictura in miscare”

Cei vechi sustineau ca totul e (in) miscare…Filozofia lui Heraclit se poate rezuma in doua cuvinte: Panta rei – totul curge. Miscarea e continua, de la grauntele de nisip pina la astrele universului. Miscarea inseamna dinamism, putere vitala, forta creatoare si actiune…. „Omul Vetruvian” al lui Leonardo da Vinci, cel incadrat in cerc si in patrat, are patru maini si patru picioare. Ce demonstreaza, in fapt, geniala diograma? Ca miscarea permite schimbare, ca sint posibile multiple pozitii alternative.

Batrinul renascentist flamand Pieter Bruegel a fost printre primii care, in secolul 16, a pictat scene burgheze si rurale pline de miscare. Personajele sale muncesc, petrec, danseaza. Sint celebre pinzele sale cu jocuri de copii,  vinatori in zapada, parabola orbului, dans taranesc…

Picasso a duplicat, triplicat si multiplicat figura umana.. In intentia de a surprinde mai multe stadii ale actiunii, futuristii italieni indica numeroase stadii ale actiunii, instantaneele succesive ale miscarii suprapunindu-se in acelas tablou. Efectul de miscare, obtinut prin simultaneitate, confera lucrarilor un limbaj vizual specific.

Marcel Iancu, exponent al constructivismului si coinventator al dadaismului aplica ideia intr-un cunoscut tablou, „Dans la cabaretul Voltaire”, reluind-o in multe uleiuri si acuarele de mai tirziu. Giacomo Balla a devenit celebru cu tabloul intitulat „Dinamismul unui caine in lesa”. Natalia Goncearova, adepta la un moment dat a raionismului, picteaza un ciclist intr-o cursa de viteza…Gino Severini in Italia si Kazimir Malevici in Rusia se intrec in dorinta de a picta… miscarea. Ei folosesc resursele oferite de forme, linii si culori pentru a le aplica la ambianta.

Liviu Lazarescu  ne ofera o apriga lupta de cocosi in tuse energice, deliberat nervoase, obtinind o imagine intensa, dinamica. Pozitia ambigua a combatantilor sugereaza o mereu posibila rasturnare de situatie. Yosl Bergner picteaza un clovn in leagan care pare ca risca sa paraseasca tabloul din pricina oscilatiilor, sau grupuri de lautari, kleizmeri, in inevitabila neliniste muzicala. Motti Benshoshan prefera aceasta expresie artistica in a picta miscarea in volute, schimbarea in compozitii de forta, ca o ilustrare a independentei creative.

Sculptura chinetica este o alta dovada a permanentelor cautari in arta plastica, creatorii realizind, mai ales in acest secol al vitezei, opere moderne, cu incarcatura emotionala, care sa serveasca ideia de evolutie si armonie intre contraste.

Dr. DOREL  SCHOR