În Moldova, preocuparea pentru dezvoltarea turismului ecologic şi oferta de produse tradiţionale sănătoase se manifestă intens în ultima perioadă. Există un trend mondial spre acest gen de produse, iar regiunea de nord-estpoate câştiga enorm din exploatarea lui. În străinătate se fac eforturi mari pentru a fi regăsite vechile preparate culinare. Reţetele autentice, străvechi, sunt preţuite la mii de euro, iar eforturile pentru cultivarea ecologică a legumelor, fructelor şi pentru obţinerea alimentelor bio sunt uriaşe.

Lumea întreagă pare că a înţeles cât de important este să păstrăm ceea ce avem mai curat şi mai tradiţional, cât este de important pentru sănătate iar oamenii conştienţi, cu un anumit nivel de pregătire, plătesc bani grei pentru a putea beneficia de turismul eco. În ce ne priveşte, ar putea fi mult mai simplu decât e pentru alţii să valorificăm aşa ceva. „Să luăm ca exemplu Bucovina, deşi întreaga zonă montană şi rurală din ţară are astfel de atuuri. În satele Bucovinei, cam tot ce se produce în gospodăria omului obişnuit şi chiar la pensiunile agroturistice este ecologic, chiar dacă nu e neapărat certificat astfel după reguli birocratice. Legume, fructe, carne, ouă, produse lactate se obţin în locuri nepoluate, de pe terenurisau de la animale şi păsări care nu au fost intoxicate cu chimicale, iar conservarea se face tot după metode străvechi, netoxice. Desigur, omul nostru de la ţară procedează astfel din cauza sărăciei, pentru că nu şi-a permis să folosească îngrăşăminte ori tratamente chimice în procesul de obţinere a hranei, dar în acest caz iată că sărăcia a fost în oarecare măsură un fel de scut care ne-a ferit de alte rele. Aşadar, ingrediente ecologice avem din belşug, reţete culinare autentice s-au păstrat la orice gospodină de la ţară, natura noastră e superbă, aerul şi apa de la munte sunt curate, ce ne lipseşte nouă dacă vrem să facem turism ecologic? Mai mult, avem chiar şi nenumărate plante din flora spontană care pot fi culese fără costuri şi utilizate pentru băi de plante. Cândva asta era o atracţie a zonei şi noi ne-am propus, împreună cu un grup de pensiuni, să revigorăm aceste vechi practici sănătoase, pentru că asemenea oferte curate, de calitate în turism aduc mulţi vizitatori şi mulţi bani”, ne-a spus directorul Institutului de învăţământ, cercetare şi consultanţă în turism „IPI Bucovina”, prof. dr. Ioan Iţco.

Şi totuşi, se poate

Ieşenii se pot considera norocoşi din punt de vedere al turismului ecologic. Celor dornici de linişte şi aer curat le recomandăm Parcul Turistic Poiana, din comuna Deleni. La Poiana, poluarea este zero. Complexul se află în Parcul dendrologic, o plantaţie de pin, brad, pin negru şi pin de câmpie, mesteceni şi tuia înfiinţată în urmă cu aproape 40 de ani de către elevii, învăţătorii şi profesorii din comuna Deleni. Atunci au fost construite 12 căsuţe gen „camping” şi un pavilion pentru servit masa, creându-se astfel posibilitatea organizării unor tabere şcolare. Ulterior s-a construit şi o clădire  destinată cazării oaspeţilor. Locaţia a fost întreţinută bine până în  1989, an după care a fost lăsată cam la voia întâmplării, cu o oarecare supraveghere din partea Primăriei, dar fără a se aloca alte fonduri decât pentru plata a doi paznici. Au fost repartizate câteva sume pentru  pentru reabilitarea locului dar nu s-au realizat decât nişte pliante şi a fost deschisă o „casă ţărănească” ce s-a dorit a fi un muzeu etnografic, însă proiectul nu a fost corect valorificat.

Între timp, fosta tabără s-a deteriorat, iar în 2007 a fost preluată prin concesiune de o firmă ieşeană, care a investit sume foarte mari pentru a înscrie acest loc în circuitul turistic. Tot ce am făcut s-a circumscris ideii de păstrare a aspectului frust al locului, de menţinere a aerului natural al parcului dendrologic. Am vrut să păstrăm frumuseţea  autentică, nepoluată nici de agenţi externi şi nici de nefirescul unor combinaţii gen kitsch. Am folosit materiale de construcţie din zonă şi, prin idei arhitecturale originale, am cautat să păstrăm autenticul locului şi frumuseţea naturală. Bucătăria este axată pe preparate tradiţionale, autohtone, după reţete originale, adevărate, moştenite sau împrumutate de la meşteri pricepuţi, respectate în spirit dar uneori alintate şi descântate după priceperea proprie. Multe din aceste preparate sunt realizate cu produse cumpărate din gospodăriile ţărăneşti din satul Poiana, lucru pe care mulţi l-au apreciat. Ajutăm astfel şi comunitatea locală, dar le oferim şi oaspeţilor noştri produse de calitate”, ne-a spus dl Sorin Coteanu, administratorul complexului.

Bucovinean de origine şi ieşean prin adopţie, d-sa crede foarte mult în turismul ecologic, în ideile pe care le promovează şi în respectul faţă de toţi cei care îi sunt oaspeţi. În bucătăria pensiunii a pus la punct „Reţetele lu tata”, în fapt o colecţie de preparate naturale — pastramă,cârnaţi, zacuscă şi multe alte bunătăţi gustate şi apreciate de turişti. „Dacăvrem să nu mai avem probleme economice trebui să valorificăm tot ceea ce avem noi mai bun, iar românii sunt vestiţi pentru tradiţiile lor. Asta îmi doresc să fac la Poiana – un turism ecologic, bazat pe frumos şi pe tradiţie. Am investit mult şi nu am avut nici un sprijin. Singur le-am făcut pe toate şi am redat locului frumuseţea sa pierdută. Cred că acest turism ecologic este o soluţie pentru a scoate Iaşul în faţă. Avem istorie, avem tradiţie, trebuie să avem puterea de muncă şi dorinţa de a face ca lucrurile să meargă”, ne-a mai spus dl Coteanu.

Veşti bune nu vin din toată Moldova

Deşi cu judeţ potenţial turistic, când se alătură şi „ecologia”, Bacăul are de suferit. Cel puţin asta crede Gabriel Griţcu, coordonator al Centrului Regional de Ecologie (CRE). D-sa spune că „Bacăul nu prea are parte de turism ecologic. Capacitatea de cazare este destul de scăzută, chiar şi în zonele cu potenţial, mai ales dacă vorbim de pensiuni eco. În plus, turiştii vor să mănânce ecologic şi nu cred că abundăm în producători certificaţi în acest sens”. Mai mult, spune coordonatorul CRE, turistul ecologic are nevoie de obiective şi zone care să corespundă cerinţelor. „Avem Situl Natura 2000, Nemira, avem lacurile de acumulare pe care noi le îngrijim, însă nu prea atrag turişti. Puţini ştiu că zona merită vizitată şi are potenţial, cu specii deosebite, cu valori ce trebuie admirate şi protejate. E adevărat că sunt şi grupuri de turişti care vin la noi, dar sunt răzleţe”, a adăugat Gabriel Griţcu.

* * *

Nu este uşor să lansezi o afacere în domeniul turismului ecologic. Ai nevoie de bani, de ambiţie, de muncă şi de idei, dar cu siguranţă merită fiecare pas. Şi, în plus, te poţi considera mereu în vacanţă, poţi fi mereu propriu oaspete şi te poţi răsfăţa cu tot ceea ce natura are mai frumos.

Maura Anghel, cu sprijinul corespondenţilor ASIS

SURSA: http://www.evenimentul.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Obiceiuri bune pe care le au elevii care invata foarte bine – sfaturi pentru clasa a 8-a

Clasa a 8-a este un an deosebit deoarece elevul va sustine acum un examen important, care …