Gheorghe ZAMFIR

“NE ÎNTALNIM LA PARIS” este o carte majoră, o carte scrisă de unul dintre cei mai mari şi buni prieteni ai mei –  MARIN VOICAN-GHIOROIU, un oltean de-al meu din Gorj, care cred că-i bine venită în contextul literar al ţării din acest moment.

Era necesară o asemenea carte fiindcă aveam nevoie de ea, aşa cum avem nevoie de aer şi apă, pentru că în filele ei scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu tratează două teme extraordinare de importante, tema muzicală şi arta sculpturală unde sunt descrise doua personalităţi geniale: Maria Tănase şi Constantin Brancuşi, de care România nu se poate lipsi  şi nu se va lipsi niciodată.

Printr-un dialog viu dintre cele două personaje ale piesei, dar condiţionat de neicuţa Costache de-ai cânta Măriuca melodii de dor şi jale din plaiul gorjean  al Pestişanilor, dacă doreşte să cunoască din tainele demiurgului  sculpturii moderne, dorinţă care-i acceptată cu inima deschisă, fiindcă o dragoste mistuitoare, la prima vedere, cu năbadaii… pune stăpânire pe sufletul ei curat şi o face să-l iubească, să-l venereze şi să-i ofere cu har neîntrecut farmecele ei de adevarată Pasăre Maiastră a cantecului românesc,  aducandu-i aminte de cei mai frumoşi ani ai copilariei petrecuţi la casa părintească langă cei dragi.

Aşa cum arătam mai sus, firul povestirii dragostei înflăcărate care s-a înfiripat între Constantin Brancuşi, originar din Gorj, şi neîntrecuta privighetoare a cantecului popular românesc, despre care afirma pe buna dreptate una dintre stelele de primă mărime pe firmamentul muzicii populare, Ioana Radu: “Meritul incontestabil al Mariei Tanase  a fost acela  prin care ea a introdus folclorul la oraş” – şi cred că aşa şi este.

Dacă Maria Tănase nu era, folclorul  nu ar fi ajuns în domeniul citadin al României şi, îmi cer iertare, fiindcă românii aveau nevoie ca folclorul să fie cunoscut şi la oraşe. Maria Tănase l-a dus pe culmile cele mai înalte şi i-a dat stralucirea diamantului şi o perfecţiune cum rar se poate întalni. Daca Maria Tănase a fost un fel de Edith Piah a României, nu în sensul muzicii pe care o practica ilustra cântăreaţă, dar  în sensul popularităţii de care aceasta se bucura în sanul poporului francez, neicuţa Costache Brâncuşi s-a ridicat  ca un zeu, a muncit trudind ca un sclav, a inobilat sculptura ca un demiurg, iar prin credinţă şi tradiţie populară  a făcut legatura între sferele galactice sădind în GRĂDINA INIŢIATICĂ o lume  a simbolurilor eternităţii: “MASA TACERII”, “POARTA SĂRUTULUI” şi “COLOANA INFINITULUI” ducând faima României peste toate meridianele globului pământesc.

Maria Tănase a cântat şi în limba franceză, făcănd o impresie deosebită iubitorilor de muzică din Franţa prietenă, atât prin interpretare dar şi prin ţinuta scenică de artistă completă. Doamne, ce amintiri de neuitat am din exilul meu care a-nceput în 1982 când ascultam cu mare atenţie discurile ei, şi cuprins de un dor mistuitor dupa mama ţara România… plângeam în hohote, fiindcă-mi dadeam seama  că o asemenea perfecţiune  în interpretare, frazare, concepţie şi profunzime… rar se mai poate vedea la artiştii din zilele noastre. Ca probă  de felul în care a fost iubită şi adorată de toţi ascultatorii melodiilor ei nemuritoare, în momentul cand s-a stins din viaţă  şi a ieşit din lume la numai 49 de ani, foarte tânară, în urma catafalcului ei  se vedea un cortegiu imens de peste 350.000 de oameni, care se intindea de la PIAŢA UNIVERSITAĂŢII… asemenea unei tenebre unduiri de codru bătut de vantul tristeţii, străjuit de-un cer înlăcrimat, durere nespusă şi regrete greu de redat prin cuvinte, plângeau dispariţia ei.

Tema cărţii este extraordinar de importantă prin felul în care temele acestea doua (viaţa şi opera lui Constantin Brancuşi care se intersectează cu traiectoria  stelei starlucitoare a Mariei Tănase) au fost abordate cu o sensibilitate impresionantă din partea autorului, cât şi a înregistrarii melodiilor cu Orchestra Naţionala de Folclor RADIO prin vocea cristalină cu nuanţe şi modulaţii specifice Gorjului, voce de excepţie pe care o posedă artista RODICA ANGHELESCU, care printr-un talent nativ reuşeşte să redea timbrul marei doamne în cântecul “MARIA TĂNASE SPUNE”. In acest context va trebui sa ţinem cont ca asemenea oameni ca MARIA TĂNASE  şi CONSTANTIN BRÂNCUŞI  nu cred ca se vor naşte prea curând pe glia românească, fiindcă aşa cum ciclurile işi au începuturile şi încheierile lor, cei doi au fost un capăt şi un sfârşit care nu se va mai repeta niciodată în cultura românească.

Rodica Anghelescu – De-ar fi dorul fan cosit

Asculta mai multe audio populara

Pentru veşnica lor pomenire să fie luminaţi în cerurile cele sfinte ale Dumnezeului nostru şi sa fie slăviţi în inimile tuturor românilor, aşa cum prin această carte majoră MARIN VOICAN-GHIOROIU, acest superb, un superbissim oltean patriot si OM cum rar am  mai întâlnit. Acest material de-o rara frumuseţe litrar-artistic, de readucere în actualitate a celor doi titani, s-ar ecraniza cu actori de certa valoare pe care îi avem, adevarat tezaur cu care ne mândrim în tetru şi cinematografie, ar fi ca un înalt omagiu adus Mariei Tănase şi lui Constantin Brâncuşi. Dacă aţi căuta printre milioanele de români astăzi, i-aţi putea numara pe degete adevaraţii  patrioţi care au mai rămas în ţară, iar unul dintre ei este MARIN VOICAN-GHIOROIU, pe care-l felicit din toată inima pentru munca, forţa, abnegaţia, talentul extraordunar pe care-l are in poezie, cantec, compozitie şi în scris. Bunul Dumnezeu să-l ţină şi pe el, aşa cum să ne ţină pe toţi românii.

Prof. univ. dr.
GHEORGHE ZAMFIR
Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

One Comment

  1. VOICAN MARIN GHIOROIU

    7 septembrie 2011 at 4:07 PM

    FIE CA ZIUA DE MÂINE “SFÂNTA MARIA” CA PENTRU TOŢI CARE POARTĂ ACEST NUME SĂ LE FIE CU NOROC, VIAŢĂ FERICITĂ ŞI SĂ AIBĂ ÎN SUFLET DRAGOSTEA CĂ SUNT ROMÂNI ŞI-S BINECUVÂNTAŢI DE BUNUL NOSTRU DUMNEZEU ŞI DE FECIOARA MARIA CARE LE POARTĂ NOROCX.
    LA MULŢI ANI! PENTRU MARIO, COPILUL MINUNAT AL DOMNIEI VOASTRE, ÎNGERII SĂ VINĂ-N ZBOR ŞI SĂ-L ALINTE CU DRAGOSTE ŞI DOR, SĂ-I DEA BUCURIA, SĂNĂTATE, SĂ CREASCĂ MARE ŞI ALĂTURI DE PĂRINŢI ŞI DE ECI DRAGI SĂ FREDONEZE CÂNTECUL: “BĂIEŢEL TĂTICU’ ARE, FLOARE DE BUZOR, OCHI FRUMOŞI, RAZĂ DE SOARE, MĂ TOPESC DE DOR!…”
    TOATĂ CONSIDERAŢIA ŞI PREŢUIREA MEA ŞI A SOŢIEI,
    SCRIITOR-COMPOZITOR MARIN VOICAN-GHIOROIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Apart Hotel “Best Choice” Sinaia

Cazare in Sinaia “Best Choice Apartments” Apart Hotel “Best Choice” Sinaia cuprinde două a…