Prin amabilitatea Maestrului Marin VOICAN-GHIOROIU, am publicat, exclusiv in paginile revistei electronice „Totpal’s Daily News”, un serial închinat genialilor MARIA TĂNASE şi CONSTANTIN BRÂNCUŞI, care au avut o poveste de dragoste fulminantă „iubire cu năbădăii, de-aia … oltenească, care te scoate-n primăvară galben ca turta de ceară”.

Intre cantareata Maria Tanase si marele artist Constantin Brancusi a fost o frumoasa poveste de dragoste care a inceput si s-a sfarsit la fel de brusc. Desi au trait impreuna pentru o scurta perioada de timp, cei doi s-au iubit foarte mult. S-au cunoscut la Paris in 1938, la o expozitie si s-au indragostit unul de altul. In 1939, la putin timp dupa ce s-au cunoscut si au devenit un cuplu, cei doi au stat impreuna o perioada la New York in 1939.

Constantin Brancusi a fost fascinat de cantareata, si s-a indragostit imediat de ea. Erau amandoi persoane publice, lucru care probabil a daunat relatiei lor, si de aceea povestea lor de iubire a durat foarte putin. Maria si Constantin au fost foarte fericiti atat cat au fost impreuna, dar au hotarat sa se desparta deoarece si-au dat seama ca nu isi doreau aceleasi lucruri de la viata.

Cand l-a cunoscut pe Brancusi, in 1938, Maria Tanase avea 25 de ani si era orbita de notorietatea mondiala a marelui sculptor, de care fusese fascinata inca de mica. Aflat la apogeul creatiei, Brancusi era un barbat cu experienta, ce tocmai implinise 62 de ani.

Totusi, n-a rezistat farmecului irezistibil al Mariei, careia putea sa-i fie cu usurinta tata.

Maria Tanase a avut o viata pe care a impartit-o, pe rand, cu multi alti barbati: Maurice Negre, Sandu Eliade (regizor si director al Teatrului Savoy), Mircea Crutescu (diplomat), Gheorghe Anghel (sculptor), si Clery Sachalarie in timp ce Constantin Brâncuşi a mai avut, și el de-a lungul timpului, relaţii cu femei din înalta societate, printre care Léonie Ricouy, Eugène Meyer, baroneasa Renée Irana Frachon (colecţionare de artă), Nancy Cunard (scriitoare) şi Peggy Guggenheim.

In volumul „Brancusi – Amintiri si exegeze”, semnat de Petre Pandrea, este povestita pe larg aventura traita de cei doi titani, autorul publicand multe amanunte picante. „Brancusi a cunoscut-o intim pe Maria Tanase. S-au intalnit pe linia folclorului muzical, a inteligentei si a mondenitatii… S-au vazut prima data la Paris. Era fatal ca sa se intalneasca la o expozitie din 1938, pe care o serveau sub diriguirea lui Dimitrie Gusti, sa se imprieteneasca fulgerator, sa se iubeasca, sa se desparta cu invective din partea neichii Costache (n.r. – cum era alintat sculptorul de apropiati)”, spune Pandrea. Artistul a numit-o „bocitoare”

Tot el dezvaluie si ca o parte importanta a relatiei lor s-a consumat apoi la New York, cu prilejul unei alte expozitii, World Fair, desfasurata in primavara anului 1939. La despartirea de Maria, care – la un moment dat – nu a mai suportat ironiile iubitului ei celebru, de genul „Maria nu canta, ea boceste!”, Brancusi nu a regretat nimic, considerand ca dragostea pentru cantareata a venit la momentul oportun si a durat exact cat trebuia, „pana cand ne-am plictisit definitiv unul de celalalt”. Si asta desi marele Brancusi rostise, in fata mai multor prieteni, in momentul in care s-a amorezat de „privighetoarea muzicii romanesti” urmatoarea fraza: „Cand te ascult cum le zici, Marie, as fi in stare sa daltuiesc pentru fiecare cantec de-al nostru cate o Pasare Maiastra!”.

Constantin Brancusi a iubit-o foarte mult pe Maria Tanase, dar nu i-a dedicat pana la urma nici o sculptura. Fiind intrebat ce a realizat in viata, marele gorjan a spus: „Am facut pasi pe nisipul Eternitatii„, iar spre sfarsitul vietii, fiind constient de geniul sau, a scris: „Nu mai sunt demult al acestei lumi; sunt departe de mine insumi, desprins de propriul meu trup, ma aflu printre lucrurile esentiale„.

Fiecare episod (articol) al acestui serial  contine:

• Dialogul dintre cei doi „îndrăgostiţi”, care de fapt va fi o explicaţie pe viu pe care o face „olimpianul” Constantin Brâncuşi: cum a reuşit să realizeze celebrele lucrări (Pasărea Măiastră, Cuminţenia Pământului, Somnul)  în atelierul său din Impase Ronsin Nr. 11 Paris , şi mai târziu îl găsim  în Parcul din  Târgu Jiu, unde se află monumentul sculptural închinat Eroilor NEAMULUI.

• Partitura (o copie scanată) a melodiei pe care i-o cântă Maria Tănase lui neicuţa Costache şi, bineînţeles… melodia propizisă realizată în studiourile Societăţii Naţionale Radio, interpretată de Rodica Anghelescu.

• Şi câte-o apreciere a unor personalităţi ca: Etnomuzicolog prof, univ. Emilia Comişel, Prof.univ.dr.Sabina Ispas dr. gen. Institutul de Etnografie şi Folclor Constantin Brăiloiu, maestrul prof.univ.dr.Gheorghe Zamfir, Prof.univ. Mustăţea, Prof.univ.dr. Otilia Pop Miculi, col. Croitoru Ionel, secretar gen. UCMR, prof.univ.dr. prorector A.S.E. DUMITRU MIRON (pe care sunt sigur că-l cunoaşteţi) şi alţi specialişti în etnografie şi folclor, muzicologie.

Click pe titluri pentru a vedea toate episoadele publicate:

EPISODUL – I –

EPISODUL – II –

EPISODUL – III –

EPISODUL – IV –

EPISODUL – V –

EPISODUL – VI –

EPISODUL – VII –

EPISODUL – VIII –

EPILOG

……