Un scriitor pasionat de tot ceea ce este mai greu de explicat, ori de observat, scoate la lumină codul din operele lui Brâncuşi, cel al cărui nume se leagă strâns de municipiul Petroşani, unde a turnat Coloana Infinitului, la Atelierele Centrale. El încearcă să demonstreze că operele lui Brâncuşi sunt bazate pe cunoaşterea perfectă a proporţiei divine.

Codul lui Brâncuşi ar putea să-l devanseze pe mult mai celebrul cod al lui Da Vinci, imaginat de Dan Brown. Asta dacă ar fi la fel de cunosct. Un scriitor orădean şi-a propus să scoată la lumină faţa mai puţin văzută a operelor celebrului sculptor Constantin Brâncuşi. Explicaţiile sunt destul de tehnice, dar se învârt în jurul lui PHI, raportul dintre lungimile segmentelor de dreaptă ale stelei pentagonale regulate.

VEZI AICI (click) UN DOCUMENT FOARTE INTERESANT !!!

Şi, să nu uităm că steaua pentagonală este chiar simbolul Şcolii lui Pitagora. Unghiul de 36 de grade, steaua pentagonală, pentagonul regulat şi dodecaedrul ţin de familia respectivului raport de care vorbea anterior.

„Dodecaedrul apare şi în Melancolia a II.-a a lui Albrecht Durer, dar şi pe masa lui Luca Paccioli (pictura lui Jacopo de Barbari), arată în preambul descoperitorul Codului lui Brâncuşi, Gyorgy Tozser, care senalează faptul că acelaşi dodecaedru a inspirat chiar şi cele 12 steluţe ale UE. Revenind la Constantin Brâncuşi şi ale sale opera, Tozser arată că unghiul de 36 de grade este în structura romboedrelor din Coloana Infinitului, în timp ce la Poarta Sărutului găsim exact raportul dintre lungimile segmentelor de dreaptă ale stelei pentagonale regulate. În schimb, în ceea ce priveşte Masa Tăcerii, aici vorbim deja despre „proiecţia sferei care înglobează dodecaedrul”, iar scaunele sunt „cele 12 cercuri circumscrise pentagoanelor dodecaedrului”.

Nu cu mult timp în urmă, Gzorgz Tozser îşi exprima convingerea că, „dacă Dan Brown l-ar fi cunoscut, scria Codul lui Brâcnuşi, nu Codul lui da Vinci”. Practic, Gyorgy Tozser spune că opera marelui sculptor se bazează pe cunoaşterea perfecta a “proporţiei divine”. În TIMAIOS-de Platon, ori ”Numărul de aur”-Matila C.Ghykai sunt descrise bazele geometrice ale “familiei PHI”: dodecaedrul, pentagonul, steaua pentagonală şi unghiul de 36 de grade.

Cine a fost Constantin Brâncuşi

Născut în data de 18 februarie 1876, în Hobiţa – judeţul Gorj, Constantin este al şaselea copil al lui Nicolae şi Maria Brâncuşi. Prima clasă primară o face la Peştişani, apoi continuă şcoala la Brădiceni. Copilăria este marcată de dese plecări de acasă şi ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii şi birturi. În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, îşi face cunoscută îndemânarea la lucru manual prin a construi din materiale găsite în prăvălie, o vioară.

Găsind că ar fi de cuviință ca Brâncuşi să dezvolte aceste abilități, el este înscris cu bursă la Școala de Arte şi Meserii din Craiova. Şi aşa se paote spune că a debutat geniul său creative, cu care a fost înzestrat încă de la naştere. Despre Constantin Brâncuși se spune că a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual.

În opera sa, a oglindit felul de a gândi lumea a țăranului român. Prin obârșia sa țărănească, și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Constantin Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen. A murit departe de casă, în 1957, la Paris.

În ultimii ani, s-a bătut multă monedă despre apartenenţa acestuia la mişcarea francmasonică, dar acest aspect nu a  fost nicicând eliucidat pe deplin.

Carmen Cosman, www.citynews.ro

Gyorgy Tozser

E-mail: gr.tozser@gmail.com
Web: www.summainfo.ro

 

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Soferii model fac toate aceste lucruri! Fa-le si tu!

Nu este deloc greu sa fii un sofer model in trafic, sa conduci prudent si sa ai grija de a…