ASTĂZI ESTE ZIUA MEA, AN DE AN A FOST AŞA…

Rodica Elena LUPU: Mulţumesc pentru invitaţue, Paul. Voi fi alături de tine, ca şi anul trecut de altfel. Mâine este ziua ta de naştere.

Fuego: Da, Elena, este 23 August 2011 şi împlinesc 35 de ani.

R.E.L.: La mulţi ani cu sănătate, Paul, nu numai de ziua ta, ci în fiecare zi lăsată de Dumnezeu pe pământ!

Fuego: Mulţumesc la fel, Elena. Când eram mic, ştii şi tu că era sărbătoare mare de 23 August iar în Turda peste tot fluturau steaguri. Eram tare mândru şi le spuneam părinţilor: uitaţi-vă de ziua mea s-au pus steaguri în tot oraşul (râdem amândoi).

R.E.L.: Paul, eu ştiu, dar spune-le te rog cititorilor cine este Fuego de fapt?

Fuego: Nu sunt o vedetă, sunt un simplu artist care cântă pentru oameni.

R.E.L.: De unde acest nume de scenă?

Fuego: Am ales numele din 50 de cuvinte luate din dicţionarul spaniol.

R.E.L.: Ştiu că te-ai născut la Turda, la doar câţiva kilometri de Războieni, locul în care m-am născut eu. Ce a însemnat copilăria pentru tine?

Fuego: Copilăria pentru mine, pe lângă joacă, a însemnat şi foarte multă muncă! Din copilărie am învăţat că trebuie să muncesc foarte mult, atât la şcoală, cât şi la lecţiile de chitară şi de actorie. Doamne, cât am cărat în spate chitara! Copilăria, Elena, pentru mine o reprezintă cei şapte ani de acasă – acei ani care m-au învăţat să fiu om!

R.E.L.: Cum îţi imaginezi bătrâneţea?

Fuego: Cineva mi-a spus că voi ajunge către suta de ani şi voi fi un bătrân frumos (Paul râde). Mi-ar plăcea să cred că aşa va fi… Bătrâneţea trebuie luată exact ca şi tinereţea, ambele constituie o parte din  viaţă.

R.E.L.: Aşa este. Bătrâneţea este acea părticică din viaţa noastră, viaţa care nu este altceva decât o clipă ce desparte naşterea de moarte. Fiecare dintre noi trăieşte această clipă aşa cum şi-o face. Am eu o poezie care ştiu că îţi place, o poezie pe care am intitulat-o „Clipa”:

Omul n-o ştie,
n-o vede,
n-o ia în seamă.
Uneori o cheamă,
sau o blesteamă.
Atunci când devine fior
o scrie,
o cântă,
o poartă
Ca pe propria-i soartă.

Atenţie dar:
Clipa nu e un har,
ci e drum
sau hotar!

Fuego: Superbă poezie! Viaţa poate fi foarte frumoasă, dar şi foarte tristă. Eu mă voi strădui să iau doar ce e mai bun din ea. Mi-aş dori ca atunci când voi fi bătrân, în momentul când voi privi în urmă, să văd că am realizat foarte multe.

R.E.L: Spune-mi te rog ce înseamnă pentru tine a te odihni?

Fuego: Bună întrebare. A te odihni înseamnă a merge la teatru sau a urca pe un vârf de munte şi a te uita cât de frumos a creat Dumnezeu lumea.

R.E.L.: Are Fuego slăbiciuni?

Fuego: Ca tot omul. Cred că sunt un gurmand înrăit! De fiecare dată nu reuşesc să mă opresc (zâmbeşte). Ţin cură de slăbire din 1993, de când am debutat şi tot nu reuşesc să slăbesc. Cu siguranţă că mâncarea este una dintre slăbiciunile mele. Îmi place ciorba cu smântână şi la fel sarmalele.

R.E.L.: Ce loc ocupă sportul în viaţa ta?

Fuego: Nu fac sport. Acesta este unul dintre regretele mele cele mai mari, dar crede-mă că nu am timp. Dacă aş putea, aş juca handbal. Îmi place foarte mult!

R.E.L.: Care ese viciul de care nu poţi scăpa?

Fuego: Uite, sunt sincer cu tine: pesimismul. Sunt într-o continuă luptă cu mine însumi, uneori gândesc prea negativ, iar acest lucru îmi displace! În rest: nu beau, nu fumez, nu sunt dependent de cafea.

R.E.L.: Fară cafea, ţigări şi băutură se poate trăi. Eu nu beau decât trei-patru cafele pe an iar celelalte două nu mă intereseaza nici pe mine. Şi culoarea ta preferată îmi spui care este?

Fuego: Ai să fii uimită, negru.

R.E.L.: Spune-mi Paul, cum reacţionezi la critică?

Fuego: Întotdeauna mă stăpânesc. A fi iubit de toată lumea, înseamnă a fi Dumnezeu, or eu nu sunt Dumnezeu. Eu sunt de părere că în momentul în care eşti criticat de oamenii care nu te iubesc, trebuie să ştii să întorci şi celălalt obraz, pentru că aşa a făcut şi Isus.

R.E.L: Cu ce te-ai ocupa dacă nu ai face ceea ce faci acum?

Fuego: Cred că aş fi fost un preot desăvârşit! Asta a fost vocaţia mea de înainte, însă Dumnezeu a decis să fiu artist.

R.E.L: Ai încredere în oameni?

Fuego: Da, dar până la un anumit punct.

R.E.L: Cum vezi tu societatea în care trăim?

Fuego: Cu mai multe sau mai puţine defecte. Trebuie să acceptăm lumea aşa cum e ea fiindcă, ştii cum se zice: „Pădure fără uscături nu există”.

R.E.L: Dacă ai putea face o incursiune în trecut, ce ai schimba?

Fuego: Aş schimba oamenii! Uneori suntem prea răi, mult prea răi, Elena. Când am zis „oamenii”, m-am inclus şi pe mine.

R.E.L.: Când vei fi o persoană împlinită?

Fuego: Când voi cânta la Metropolitan din New York, la Scala din Milano sau la Covent Garden. Deocamdată am cântat la Palatul Naţional din Chişinău, dar e un lucru extraordinar şi ăsta (râde)!

R.E.L: Un proverb/motto/maximă care te călăuzeşte?

Fuego: Cânt pentru că prin muzică trăiesc.

R.E.L: Cunosc melodia ta “Viaţă de artist” este o melodie foarte reuşită şi care este şlagăr. Adevărul este că multe dintre melosdiile pe care tu le ai în repertoriul tău au devenit şlagăre. Paul, tu eşti cel mai iubit interpret de muzică uşoară şi populară, nu numai în România, îţi spun asta ca redactor la radio Diaspora din Chicago si de la Radiovis. de, unde ascultătorii doresc să te audă şi ne acultă de peste tot din lume.

Fuego: Nu pot decât să le mulţumesc tuturor ascultătorilor şi le doresc tot ce e mai de preţ, sănătate!

R.E.L.: Uite, Paul, ştiu că îţi plac versurile mele şi ţi-am dedicate o poezie: „DAR”, în volumul cu acelaşi titlu, pe care ţi-l dăruiesc.
(lui Paul Surugiu – Fuego, cu preţuire)

Azi cu pana şi cuvântul
Aştern gândurile mele,
Ca să afle-ntreg pământul
Doruri, vise ardelene.

Rânduri scrise pe hârtie
Oamenii să le citească,
Dincolo de timp să ştie
Limba noastră românească.

E dovada cea mai sfântă
Prin care vreau să se afle
Că în viaţa asta scurtă
Tuturor le-am fost aproape.

Este tot ce-a putut gândul
Vouă să vă las în dar:
Dragostea, versul şi cântul,
Numele de ardelean.

Fuego: Nu există viaţă îndeajuns pentru câtă poezie este pe lumea aceasta. Dragostea şi poezia nu mor niciodată. Ele se cer mereu reinventate. Cântecul şi poezia sunt portdrapelul meu, care, ca şi iubirea, trebuie să triumfe. Voi citi cu placere poeziile tale, Elena.

R.E.L.: Este o onoare pentru mine, Paul, şi nu pot decât să îţi mulţumesc. Sufletul să-ţi fie plin de bucurie, să măsori timpul în clipe petrecute cu cei dragi şi să iei din fiecare zi o amintire! Încă o dată LA MULTI ANI!

Fuego: Mulţumesc şi eu, Elena. Toate cele bune!

***
Interviu realizat de Rodica Elena LUPU
Bucuresti, 22 august 2011

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

TOP 5 locuri in care se distreaza pe cinste orice prahovean!

Fiecare om vrea sa traiasca frumos, sa se bucure cat mai mult de viata in prezenta prieten…