Home Interviu cu Ionuţ Dobre – Trupa de teatru OGLINZI

Interviu cu Ionuţ Dobre – Trupa de teatru OGLINZI

9 min read
0
0
207

Rep: Aş dori să ne spuneţi câteva cuvinte despre dumneavoastră. Unde v-aţi născut şi cine sunteţi?

M-am născut în Câmpina, dar nu-mi aduc aminte nimic. De multe ori mă întreb cine sunt. Aş putea spune că sunt agent de asigurări, că sunt colaborator al fundaţiei „Universal Artists Unforgettable”, că sunt coordonator artistic al trupei de teatru „Pionii”, Universitatea Bucureşti şi mai ales, un fost membru al trupei de teatru „Oglinzi” a Colegiului „Mihail Cantacuzino” Sinaia. Dar fără aceste lucruri, aş putea spune că sunt o persoană care doreşte să înveţe, să cunoască oameni capabili şi responsabili şi să călătorească. Restul e tăcere.

Rep: Ce ne puteţi spune despre copilăria dumneavoastră?

Prima parte a copilăriei mi-am petrecut-o la bunici, la Nedelea şi la Filipeşti de Târg. Apoi am ajuns la Buşteni, unde am domiciliul şi acum. În concluzie, am avut oportunitatea de a observa şi de a asimila două tipuri de caractere: omul de la ţară şi omul de la munte. Acest lucru m-a ajutat foarte mult în activitatea mea. Cu alte cuvinte, am mers cu Tohan-ul pe sub cadru, am fost la cules de cucuruz, ştiu care-i treaba cu hăis şi cea, ştiu cât de ameţitoare poate fi pruna, fiindcă am fost la ţară, dar în acelaşi timp, m-am întâlnit cu ursul în pădure, am făcut un pic de alpinism şi am învăţat câteva ciuperci, fiindcă am fost la munte.

Rep: Unde aţi terminat şcoala? Cum au fost anii studenţiei?
Clasele I-VIII le-am făcut în Buşteni. Liceul l-am făcut în Sinaia. Deocamdată nu sunt multe de spus despre anii studenţiei, dar liceul, pentru mine, a fost un proces intensiv de maturizare. Ceea ce este un lucru bun şi un lucru rău, în acelaşi timp.

Rep: Ce hobby-uri aveţi?
Principalul hobby este actoria, care doresc să devină, în cel mai scurt timp, o profesie… sau poate a devenit deja. În rest, snowboarding, ciclism şi jogging. E de ajuns.

Rep: Care este mijlocul de comunicare pe care îl folosiţi cel mai des? (telefon, e-mail…)
Telefonul ocupă primul loc: creează mai puţine confuzii decât e-mail-ul.

Rep: Preferaţi să vizionaţi o emisiune la televizor sau să citiţi o carte?
Nu mă mai uit la televizor de ani de zile. Deci, o carte, cu siguranţă.

Rep: Care este ultima carte citită?
Integral, „Un gest de iubire” de James Meek: este extraordinară! Restul, critică de teatru, George Banu, orice.

Rep: Cum vedeţi Sinaia acum 10 ani, în prezent şi peste 5 ani?
În anul 2000, se spunea că va fi sfârşitul lumii. Nu cred că era multă lume speriată în Sinaia. Acum 10 ani cred că oamenii puneau mai mult preţ pe respect şi pe recunoaşterea valorilor. În prezent, sunt îngrozit de noile generaţii, ceea ce mă face să mă simt ca un pensionar, dar în acelaşi timp sunt uimit: a dispărut bătălia dintre Buşteni şi Sinaia. Când eram în liceu, îmi păzeam spatele fiindcă eram „rocker” şi buştenar. Ce orgolii prosteşti! Liceul din Sinaia a creat un cadru ideal pentru acest proces social…am zis-o p-asta! Peste 5 ani… greu de spus. Vor fi din ce în ce mai mulţi liceeni care vor opta pentru studii în străinătate. Sunt foarte puţini cei care au curajul să rămână aici, pe bună dreptate. Se investeşte foarte puţin în oamenii tineri, pentru a fi motivaţi să rămână şi, automat, în perioada liceului, nu-şi vor da interesul pentru o activitate care are continuitate în această ţară. Peste 5 ani… nici nu vreau să-mi imaginez.

Rep: Care este locul dumneavoastră preferat din oraş?
La Peleş, la terasă, vara. Este fantastic.

Rep: Dacă aţi putea schimba peste noapte ceva în Sinaia, care ar fi acel lucru? Dar în România?
Aş schimba în Sinaia ce aş schimba în toată ţara: ca oamenii tineri să fie luaţi în serios, fiindcă “oamenii tineri sunt pur şi simplu mai deştepţi”; aşa zice domnu’ Zuckerberg (vezi Facebook)

Rep: Există vreun nume care v-a marcat viaţa?
Aş avea o listă destul de lungă. Una dintre ele este şi persoana cu care împart acest interviu.

Rep: Care ar fi cele trei lucruri pe care le-aţi lua pe o insulă?
O hartă, un manual de pilotaj şi un elicopter. Ha!

Rep: Dacă ar fi să donaţi ceva, cui aţi dona? Cuiva cunoscut sau necunoscut?
Aş dona oamenilor cu potenţial, aşa cum am mai făcut-o. Referitor la a doua întrebare, indiferent.

Rep: Ce planuri de viitor aveţi?
Să mă dedic total pasiunii mele. Sunt prea tânăr să fiu precis. Savurez mai mult călătoria decât destinaţia. De fapt, plănuim un spectacol de Crăciun, “Scrooge”, după “Un Colind de Crăciun” de Charles Dickens, pe care dorim să-l prezentăm în Sinaia, pe data de 18 decembrie. Încă nu este oficial, dar dacă se întâmplă, cu siguranţă va avea loc la Casino Sinaia.

SURSA: http://www.expresuldesinaia.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Mobila ta poate capata o noua viata daca o dai cu un lac pentru lemn potrivit. Afla mai multe despre asta

Casele goale sunt toate la fel. Niste pereti care nu spun nimic, podeaua trista si geamurl…