Home Interviu cu Mircea Roșca

Interviu cu Mircea Roșca

31 min read
0
0
176

Mircea Roşca este coordonatorul tehnic al Hidro Prahova, Sucursala Sinaia. Locuieşte la Comarnic, dar funcţia pe care o deţine îl leagă de Sinaia şi de locuitorii ei. Este consilier judeţean din partea Partidului Naţional Liberal şi vicepreşedinte al aceluiaşi partid, filiala Prahova, având ca responsabilitate principală coordonarea organizaţiilor cuprinse în Colegiul I Valea Prahovei.

Deşi politica şi activitatea profesională îl solicită foarte mult, cel mai important lucru rămâne familia, căreia îi dedică tot timpul liber. Îşi doreşte ca România să devină o ţară civilizată, cu un nivel de trai ridicat, în care oamenii să aibă atitudine, să-şi cunoască drepturile şi obligaţiile. Crede în tânăra generaţie şi în puterea acesteia de a deveni baza societăţii.

Rep: Unde v-aţi născut şi cine sunteţi, domnule Mircea Roşca?

M-am născut în 1974, la Sinaia, pentru că la Comarnic nu era maternitate. Deşi locuiesc în Comarnic, activitatea profesională şi viaţa mea, în general, sunt strâns legate de Sinaia. Lucrez în acest oraş de aproximativ 17 ani, iar fiul meu este elev tot aici, la Şcoala Principesa Maria.

Rep: Cum a fost copilăria dumneavoastră?

Copilăria mea a fost una frumoasă, lipsită de griji, plină de bucurii, o copilărie adevărată. Am făcut şcoala generală şi liceul la Comarnic, apoi am urmat Facultatea de Ştiinţe Economice, în cadrul ASE Bucureşti, şi am terminat cu un master în Administraţie Publică.

Rep: De ce aţi ales Partidul Naţional Liberal?

Nu puteam alege alt partid. Provin dintr-o familie anticomunistă. În perioada interbelică, bunicul meu a avut propria lui afacere, o firmă de transport rutier, între Bucureşti şi Braşov, iar venirea comuniştilor, în 1948, a fost o nenorocire pentru familie. A fost declarat chiabur, i-au fost confiscate bunurile şi întreaga familie a avut de suferit. Bunicul meu avea o singură dorinţă, să trăiască şi să vadă cu ochii lui căderea comunismului, din păcate a murit cu un an înainte. Am fost şi sunt foarte pasionat de istorie, asta cred eu că este şi o trăsătură de familie şi cred că niciodată nu poţi să ai o viziune despre viitor dacă nu îţi cunoşti foarte bine istoria, lucru care nu se mai întâmplă în zilele noastre. La un moment dat, am fost chiar olimpic la istorie, dar întotdeauna m-am întrebat, înainte de 1989, ce se întâmplă şi de ce lipsesc aproape 100 de ani de istorie, de la A.I. Cuza până la dr. Petru Groza. După revoluţie, am făcut o pasiune în a descoperi ce s-a întâmplat în aceşti 100 de ani (perioadă ascunsă bine de comunişti), astfel i-am descoperit pe liberali. Acolo am văzut identitatea morală a poporului român şi acolo am descoperit acei oameni care nu pot fi decât exemple pentru naţiunea modernă a României, cum ar fi I.C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti, Ionel Brătianu şi I.Ghe. Duca. Liberalii au format regatul, prin regii Carol I şi Ferdinand, iar performanţele economice ale guvernelor liberale vor sta mărturie în istorie, cu litere de aur, ca cea mai importantă perioadă din acest punct de vedere şi toate astea, pentru români. Cât de greu poate fi să faci pasul către un astfel de partid, care să nu-şi piardă identitatea nici după 50 de ani de persecuţii şi crime politice şi cum aş putea eu ca tânăr să refuz posibilitatea de a deveni coleg cu Dan Amedeo Lăzărescu, Radu Câmpeanu, Neagu Djuvara, Mircea Ionescu Quintus, personalităţi marcante ce erau mărturie, şi promisiune în acelaşi timp, că societatea poate deveni ceea ce a fost odată. Într-o perioadă în care clasa politică era formată din mai multe partide numite prescurtat FSN, fără identitate, doctrină şi principii, am decis să intru în Partidul Naţional Liberal.

Rep: De câţi ani sunteţi în politică?

Am intrat în PNL în 1997, la propunerea unui prieten, şi el proaspăt liberal, Lucian Spoitu, şi care împreună cu alţi colegi de vârsta noastră am format prima organizaţie liberală din oraşul Comarnic. Era acea perioadă în care mai găseai tineri cu principii şi cu o dorinţa de a exprima ceva în societate. Nu era, de fapt, politică, erau întâlniri în care ideile şi dorinţa de schimbare dădeau speranţa că o societate îmbâcsită de politicieni, ce în numele unei revoluţii false pozau în salvatori, poate fi schimbată. La scurt timp, am devenit preşedintele organizaţiei, iar în timp rezultatele bune din administraţia locală Comarnic m-au făcut să cred că schimbul de generaţii este benefic şi poate aduce multe lucruri pozitive comunităţii.

Rep: Care este activitatea politică de până acum?

În campania din 2000, am candidat pentru un post de consilier local la Comarnic. Mesajul meu a fost: „Singura şansă să redresăm societatea este să ieşim la muncă”. Am ieşit consilier local şi patru ani mai târziu am candidat pentru funcţia de membru judeţean în Biroul de Conducere al PNL Prahova, unde am devenit coleg cu preşedintele de atunci, Dinu Patriciu, omul de la care am învăţat că într-o societate cel mai mult contează individul. Individul poate fi oricare dintre noi şi poate avea absolut tot ce îşi doreşte, important este cât de mult este dispus la efort şi sacrificiu pentru asta. Am fost foarte mândru că mă aflam în acea echipă, echipa din care făcea parte în acea vreme şi primarul Sinăii, Vlad Oprea.

În perioada 2004-2008, mi-am pus amprenta pe foarte multe proiecte de infrastructură de pe valea Prahovei, finanţarea lor fiind facilitată şi de performanţele guvernării liberale, conduse de Premierul Călin Popescu Tăriceanu, cel mai performant premier post-decembrist. În 2009, am candidat şi am fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal Prahova, funcţie cu responsabilităţi multiple în organizarea filialei la nivel judeţean.

Rep: Sunteţi consilier judeţean. Ce aţi făcut pentru Sinaia din această postură?

Sunt consilier judeţean din anul 2008. În general, Sinaia este un oraş care se descurcă prin forţe propri. Actuala echipă de la primărie reuşeşte ca în afara bugetului local să atragă fonduri europene, dar nici Consiliul Judeţean nu a fost indiferent. Unul dintre cele mai mari proiecte în perspectivă este asocierea între Consiliile Judeţene Prahova şi Dâmboviţa pentru demararea lucrărilor la drumul de pe Şaua Dichiului-Cuibul Dorului-Babele. Această zonă este foarte pitorească, dar nu este promovată. Parteneriatul se va desfăşura pe parcursul a cinci ani de zile. Un alt proiect, destul de important la vremea aceea, când Primăria Sinaia investea masiv în domeniul schiabil, a dat posibilitatea Consiliului Judeţean să se implice în construirea Centrului Salvamont Sinaia.

Un alt proiect care a născut destul de multe tensiuni şi care este foarte important pentru judeţ şi pentru oraşul Sinaia este Reabilitarea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare.

Rep: De ce era necesar acest proiect şi mai ales scumpirea apei?

România este obligată să respecte anumite norme europene în diverse categorii de activitate. Până în 2013, fiecare oraş din ţară trebuie să fie canalizat şi epurat în proporţie de 90%. Pentru Sinaia nu este un proiect de foarte mare amploare, pentru că aici, spre deosebire de celelalte oraşe de pe Valea Prahovei, s-a investit în canalizare încă de pe vremea regelui Carol I. Însă, prin acest program, sinăienii vor beneficia de o staţie de epurare modernă şi se vor înlocui câteva tronsoane ce nu mai satisfac cerinţele actuale şi dacă se vor respecta propunerile făcute de Consiliul Local, va fi un proiect destul de important. S-au născut discuţii legate de tarif şi regret că acest lucru s-a întâmplat într-un moment foarte prost din punct de vedere al resurselor financiare pentru cetăţean, dar Uniunea Europeană are reguli precise şi nu vine să investească în România fără o garanţie şi această garanţie este strategia de tarifare. Poziţia primarului şi a Consiliului Local de a contesta această decizie a fost foarte bună şi vine în sprijinul cetăţeanului, dar cred că nu va avea sorţi de izbândă pentru că suntem obligaţi să respectăm regulile, astfel proiectul ar fi compromis şi tot judeţul ar avea de suferit. Din tot acest lucru, Sinaia nu are de pierdut, are de câştigat şi aşa cum se întâmplă în Europa şi în Sinaia trebuie să existe un sistem modern de canalizare şi epurare.

Oricum vreau să mulţumesc şi eu pe această cale Consiliului Local pentru preocuparea legată de investiţiile masive făcute în ultimii şase ani de zile în sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, preocupare care a produs un efect imediat şi benefic pentru cetăţean.

Rep: Cum vi se pare Sinaia acum?

Comparativ cu anii ’90, în Sinaia se fac paşi mari pentru a redeveni ceea ce a fost, o staţiune care să atragă tot mai mulţi turişti, o adevărată Perlă a Carpaţilor. Investiţiile masive în infrastructură şi în domeniul schiabil au îmbunătăţit condiţiile, dar Sinaia se află totuşi în România şi sistemul de dezvoltare al turismului este greoi în momentul de faţă. Este bine că de multe ori în funcţii de conducere ajung uneori oameni care au viziune şi ştiu ce trebuie pentru o staţiune ca Sinaia şi aici îl dau exemplu pe primarul Vlad Oprea. Din păcate sunt instituţii ale statului care nu ţin pasul cu viziunile acestor oameni şi, paradoxal, unele din aceste instituţii sunt conduse chiar de sinăieni. Sunt multe proiecte în derulare ale Primăriei care au avut piedici mari din partea autorităţilor judeţene, şi nu numai, pentru obţinerea unor avize. Am fost mirat să aflu că la cererea Primăriei Sinaia de a se monta instalaţie de zăpadă artificială, în zona noilor pârtii, cineva de la mediu a refuzat să dea aviz favorabil din cauza unei plante ce în Europa este considerată periculoasă pentru natură.

Aceasta este România, iar Sinaia încearcă să facă tot ce poate.

Rep: Ce proiect din ultimii ani v-a impresionat cel mai mult?

Dacă este ceva ce mă bucură foarte mult sunt investiţiile în a aduce Sinaia la imaginea pe care a avut-o în perioada interbelică. Cred că primul obiectiv realizat cu brio, care cred că arată mai bine decât atunci, este Parcul Dimitrie Ghica. Nu cred că există prea multe parcuri asemănătoare în România. Contextul romantic şi inspiraţia pe care poate să o dea parcul cred că pot transforma şi un matematician în poet. Acesta a fost primul pas şi spun asta pentru că ştiu ce surpriză le pregăteşte Vlad Oprea sinăienilor legat de cum va arăta bulevardul central al oraşului.

Rep: Ce aţi schimba în România actuală?

Un lucru care ar trebui schimbat, pentru ca după aceea să genereze majoritatea schimbărilor este mentalitatea. Sistemul educaţional trebuie şi el schimbat. Copiii noştri nici nu-şi dau seama că beneficiază de un sistem educaţional distructiv, iar o vină o avem şi noi părinţii. Cea mai mare vină pentru acest lucru o poartă totuşi societatea care este cum este, datorită mentalităţii oamenilor. Nu putem da vina pe un guvern, pe un ministru sau preşedinte, cât putem da vina pe mentalitatea noastră care ne-a adus să depindem de o hotărâre, de un sprijin, o intervenţie, de un sistem care nu ne ajută cu nimic. Aş schimba mentalitatea, care din păcate a mai fost schimbată, dar în rău, în cei 50 de ani de comunism. Nu ştiu dacă vom avea nevoie tot de atâţia ani, dar dacă lucrurile merg tot spre rău, mi-e teamă că vom avea nevoie de mai mult.

Rep: Credeţi că mentalitatea îşi pune amprenta pe viaţa politică?

În zilele noastre, politicul nu este deloc interesat de a schimba sistemul educaţional sau mentaliatatea oamenilor, pentru că sistemul manipulator pe care îl cunoaştem în istorie, în toată lumea, a avantajat sau a dezavantajat. Cert este că, în momentul de faţă, acest sistem manipulator avantajează actualii guvernanţi. Vă dau un singur exemplu, care se potriveşte foarte bine zilelor noastre, legat de Stalin, unul dintre cei mai mari dictatori ai Europei. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, a trebuit să formeze un nou guvern. I-a invitat pe viitorii miniştri la el, unde le-a dat câte o gâscă slabă şi le-a spus să hrănească acea gâscă timp de o lună, aşa cum ar hrăni poporul rus. A menţionat că va lua şi el o gâscă. După 30 de zile s-au întâlnit în cabinetul lui Stalin, iar gâştele viitorilor miniştri erau foarte grase, cu guşile pline, răzvrătite, neascultătoare. Gâsca lui Stalin era la fel de slabă, cu capul plecat, în spatele stăpânului. Stalin scoate o boabă de porumb, i-o arată, gâsca face doi paşi, o mănâncă şi se retrage umil. Eu consider că în momentul de faţă aşa este poporul român, ca gâsca lui Stalin. Să nu uităm că atunci când Călin Popescu Tăriceanu a mărit pensiile şi salariile, majoritatea românilor au spus că este dreptul lor şi aveau dreptate. În momentul acela pensionarii aveau atitudine. În clipa în care Traian Băsescu a venit şi a spus că este posibil să se taie pensiile, toată lumea a tăcut mâlc. Când va veni o zi, în care s-ar putea să le spună că le va pune 2%, vor spune că până la urmă este bine, că nu le-a luat din pensie. Acesta este nivelul, sistemul manipulator pe care actuala putere îl foloseşte la maxim într-o conjunctură total favorabilă, generată şi de sistemul educaţional, dar şi de mentalitatea cetăţenilor.

Rep: Care credeţi că este şansa tinerilor în România?

Tinerilor nu li se deschide nicio cale. Termină cu brio o facultate, nu ştiu cât de multe lucruri ştiu să facă, cert este că nu li se oferă şansa de a demonstra ce ştiu şi ce pot face. Puţini au ocazia să facă meseria pentru care s-au pregătit şi, din păcate, tot mai mulţi preferă să plece din ţară. Atunci când am ocazia, mă implic cât pot de mult în a incuraja tinerii să aibă încredere în ei, să aibă atitudine şi să devină mult mai responsabili (lipsa cea mai mare a românilor), pentru că nimic nu este imposibil şi se pot împlini şi realiza şi în România, dacă perseverează.

Rep: Sunteţi economist. Credeţi că România va depăşi criza anul acesta?

Nu avem şanse să ieşim din criză anul acesta, poate nu vom avea şanse să ieşim nici la anul, când va fi an electoral. Poate să mai dureze încă un an. Dumnezeu ştie cât va dura criza, pentru că aici nu se încumetă nimeni să facă prognoze, dar măsurile luate de guvern până acum sunt criminale şi în contrast cu toate măsurile anti-criză din Europa. Majorarea fiscală este o frână mare care nu ajută, ba dimpotrivă, a stopat şi distrus dezvoltarea şi funcţionarea sistemului privat, cel mai mare generator al locurilor de muncă. Şmecheriile populiste de scădere a salariilor bugetarilor sunt încă o dovadă de incompetenţă şi de laşitate venită din partea unor slab profesionişti, aceste lucruri făcându-mă să devin foarte sceptic cu privire la depăşirea crizei în acest an.

Rep: Aţi dori să transmiteţi ceva sinăienilor în încheierea acestui interviu?

Da, să fie sănătoşi, să facă apel la doza de optimism care le-a mai rămas, să fie mai buni unul cu celălalt şi le transmit că ştiu sigur că, spre deosebire de alţi români, sinăienii au în fruntea lor oameni cărora le pasă, care ar vrea să facă mai multe pentru ei, dar în contextul actual posibilităţile sunt limitate.

SURSA: http://www.expresuldesinaia.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Alege adezivul potrivit pentru lemn – obtine imbinari sigure si de calitate inca de la prima aplicare

Spre deosebire de alte materiale din sfera constructiilor, lemnul necesita un grad mai spo…