<<< JURĂMÂNT >>>
Sunt 17 primăveri … de când asa într-o doară
Te-am invitat la dans, fără să bănuiești
Ca vei paşi-n altarul iubirii de o viață,
Şi sufletul pereche atunci ai să întâlnești.
***
Ne-am bucurat, în doi, de viața noastră pură
Şi-am împletit sfioşi, cununi de bucuri,
Alunecând prin viață, visam doar împreună
La vremea de acum, când nu suntem copii,
***
Firave firicele, de-argint, ne stau pe tâmplă,
Şi bucuroși privim la rodul dragostei
Un înger cu ochi blânzi, iscat parcă din rugă
Ce-nobilitează viata şi ne dă noi puteri.
***
În jurul tău, acum, ard raze de lumină
Şi dorul meu, de tine, rămâne tot nestins,
Privind în urma, vremea, când ne-am ținut de mană
De mare bucurie şi-acum mă simt pătruns.
***
În chipul tău angelic, vad dor de primăvară,
Şi-alături sunt mereu, să simt ce iți dorești
Sperând și azi, ca ieri, pentru a mia oară
Fiorul de iubire, în suflet să-l primești.
***
În loc de încheiere, cu vocea-mi tremurândă,
Un jurământ iți fac, iscat din amintiri
De-oi fi aici, oriunde, mi-asum această “osândă”
De-a fi eu robul tău şi-al singurei iubiri …
***
… acest poem este dedicat sotiei mele Raluca Mihaela Totpal
Mihai Mircea Totpal
8 martie 2013
Marian Malciu
18 martie 2013 at 6:06 PM
Pierdeam, de nu mai treceam pe aici…
Pierdeam ceva frumos, pierdeam ceva de suflet, de suflet pentru suflet, pierdeam o declaraţie de iubire în familie, chiar jurământ în direct, public, la ceas aniversar. Ar fi fost o pierdere uriaşă…
Dragă prietene, Dumnezeu să vă fie alături în toţi anii vieţii!
Fie-ţi jurământul împlinit până dincolo de viaţa aceasta!
Dragoste şi respect în familie, împliniri pe toate planurile, pace şi lumină!
Cu dragă prietenie,
Marian Malciu