Justiţia română îl recunoaşte pe Prinţul Paul drept membru al familiei regale
Avocatul Regelui susţine că Paul nu poate aspira nici măcar parţial la Castelul Peleş de la Sinaia.
Înalta Curte de casaţie şi justiţie din România l-a recunoscut pe Prinţul Paul drept membru al familiei regale. Miza procesului intentat de nepotul Regelui Carol al II-lea al României, este însă şi moştenirea de familie, la care însă Prinţul Paul are puţine şanse de a ajunge. Sabina Fati:
Miza procesului intentat de nepotul Regelui Carol al II-lea al Romaniei, asa numitul Print Paul este nu doar mostenirea de familie, ci mai ales intrarea in familia regala autohtona. Carol al II-lea, supranumit de presa internationala a vremii Regele Playboy datorita vietii sale aventuroase, pare sa fie de altfel singurul rege din istorie care a renuntat de doua ori la tron pentru femeile pe care le-a iubit. Prima data a facut-o in vara anului 1918, cind practic a dezertat si a fugit la Odessa pentru a se casatori cu Zizi Lambrino, fata unui general roman, incalcind nu doar regulile Casei Regale, ci si Constitutia, care prevedea atunci clar ca mostenitorul tronului nu se poate casatori cu o femeie dintr-o familie romaneasca. Din aceasta casatorie, declarata ulterior ilegala, se va naste in 1920 Carol Mircea Lambrino. Printul Paul care revendica acum rolul de urams la tronul simbolic al Romaniei este primul nascut al lui Carol Mircea Lambrino, iar acesta este primul fiu al Regelui Carol al II-lea, ce-i drept dintr-o casatorie neconstitutionala.
Regele Mihai, actualul sef al casei regale autohtone s-a nascut in 1921 din casatoria lui Carol al II lea cu Printesa Elena a Greciei. Regele Mihai a devenit mostenitorul legitim al Regelui Ferdinand unificatorul, sub domnia caruia s-a facut Romania Mare, dupa ce acesta si-a dat seama de structura instabila a fiului sau Carol al II-lea. Asadar, bunurile Regelui Mihai au fost recuperate si dobindite pe baza testamentului lasat de bunicul sau Ferdinand, iar masa succesorala pe care o cere acum Printul Paul se refera mai degraba la ceea ce ar fi putut mosteni de la tatal sau si partial de la Carol al II-lea.
Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a dat castig de cauza printului Paul de Romania, in procesul in care acesta cere, in numele tatalui sau, recunoasterea in Romania a hotararii din 1955 a unei instante din Lisabona, prin care Carol Mircea Lambrino a fost recunoscut ca fiu legitim al Regelui Carol al ll-lea si succesor al acestuia, cu toate drepturile ce decurg din aceasta. Casa Regala din Romania considera insa ca aceasta decizie nu implica nici un drept dinastic, iar avocatul Regelui sustine ca Paul nu poate aspira nici macar partial la Castelul Peles de la Sinaia.
Printul Paul ar vrea de fapt sa atace testamentul Regelui Ferdinand, dar decizia primita de la Inalta Curte nu merge chiar pina acolo.
SURSA: http://www.europalibera.org
Iata de ce printul Paul nu poate primi Pelesul
Prinţul Paul de România declara, ieri, într-un interviu apărut în presă, că i se cuvin 60% din Castelul Peleş. Avocatul Aurelian Pavelescu susţine însă, întărind spusele Casei Regale, că prinţul Paul nu are nici un drept asupra domeniului.
Avocatul Aurelian Pavelescu susţine că prinţul Paul nu poate face o asemenea revendicare, întărind astfel declaraţiile făcute ieri, în „ring”, de avocatul Casei Regale, Adrian Vasiliu. „Castelul Peleş trebuie să aparţină instituţiei regelui, nu unei persoane. Carol al II-lea, renunţând la tron, nu putea să moştenească aceste averi care au o încărcătură mai mult decât patrimonială, simbolică, fiind, de fapt, averea regalităţii. Tocmai în acest sens a scris Ferdinand acel codicil. Dar în acelaşi codicil spune că fiul său, Carol al II-lea, va fi despăgubit şi că în locul acestor moşteniri va primi bani şi efecte. Iar Carol a primit aceşti bani”, ne-a explicat Aurelian Pavelescu, avocat de profesie.
Ce spun documentele
În testamentul întocmit în 1925, regele Ferdinand îi lăsa lui Carol al II-lea moştenire Castelul Peleş, împreună cu alte domenii. După doar un an, când Carol a anunţat că renunţă la tron, Ferdinand a emis un codicil prin care anulează dispoziţia din testament şi lasă Peleşul şi celelalte domenii urmaşului său la tron. În plus, documentul specifica şi faptul că fiul său urma să primească bani şi efecte drept despăgubire.
„Regele Mihai nu a revendicat niciodată vreun bun al lui Carol al II-lea pentru că lucrurile sunt clare la ei. Paul încearcă să creeze o imensă confuzie.”, Aurelian Pavelescu, avocat şi lider PNŢCD
86 de ani au trecut de când regele Mihai a primit Castelul Peleş printr-un codicil la testamentul bunicului său, regele Ferdinand.
SURSA: http://www.stiri.com.ro
Partajează acest conținut:
Publică comentariul