La plimbare prin oraş: FÂNTÂNILE DIN SINAIA (3)

Fără a avea pretenţia că am epuizat subiectul, încheiem astăzi cercetările legate de fântânile din Sinaia, cu cele situate la marginea sau în împrejurimile oraşului. Ca şi celelalte fântâni de până acum, şi acestea se găsesc pe marginea drumurilor importante de legătură ale staţiunii.

”Mai avem încă o fântână în cătunul Izvor, pe stânga la km.125+500, construită de familia Ciucu dimpreună cu eremonahul Diaconu în 1888 şi reparată de noi în 1909”, scria Nestor Urechia în cartea sa Drumul Braşovului. FÂNTÂNA LUI CIUCU, cum se cheamă ea azi, se află la intrarea în Sinaia dinspre Bucureşti, imediat după ce traversezi noul pod sub malul platoului Izvor. Trebuie amintit că familia Ciucu, împreună cu familiile Gâtej sau Seranga sunt printre primele care s-au aşezat pe locul ce avea să devină Sinaia iar zonele Izvor, Gura Pădurei şi Cumpătu sunt primele cătune formate pe acest teritoriu. Fântâna este funcţională. Imediat cum începi urcuşul pe calea Moroieni spre Vf. Păduchiosul, pe stânga, se află o foarte frumoasă fântână ce poartă urmele unei vechi inscripţii ştearsă azi. Fântâna este neîngrijită şi năpădită de bălării, iar apa se scurge pe alături, printre brusturi, în şanţul de lângă drum. Tot aşa, urcând din Sinaia pe noul drum al Cotei 1400, întâlneşti pe dreapta 3 fântâni din care cea mai de jos, executată din piatră cioplită este cea mai frumoasă, dar şi cea mai degradată. Undeva, în zona drumului surpat, pe la cota 1300, ascunsă lângă o potecă uitată, se mai află şi fântâna lui Carol Davila pe care doar câţiva sinăieni mai ştiu azi să o găsească. Cu un pic de iniţiativă şi fără mare cheltuială, toate aceste fântâni situate pe noul drum al Cotei 1400, pot redeveni puncte de reper şi locuri de binemeritat popas pentru călători.

La fel stau lucrurile şi pe vechiul drum al Cotei. Prima fântână, secată şi uitată, o găseşti săpată în stânca de la Sfânta Ana, chiar lângă grotele şi inscripţiile vechilor pustnici. Mai sus, mergând spre poiana Stânii Regale, afli o fântână monumentală, comparabilă ca mărime cu cea de la Izvorul Rece, purtând săpate în piatră elemente decorative şi inscripţii. Monumentul este abandonat, neîngrijit, banca din piatră e plină de pământ iar izvorul şi-a mutat cursul alături.

Odată ajuns însă, în poiana Stânii Regale, regăseşti în bună rânduială şi în stare de funcţionare vechea fântână de aici situată pe poteca pietruită aproape de belvederea de pe stânca Franz Joseph. Şi discutând de belvederi şi zone de promenadă situate lângă oraş, la final se cuvine să amintim şi de fântâna de piatră de la vechea (fosta) cabană Piscul Câinelui.

Ca o concluzie a acestei cercetări, vă putem spune că am regăsit 21 de astfel de fântâni situate în Sinaia şi în împrejurimile sale, dintre care doar 9 mai funcţionează iar 10 se află deja în stare avansată de degradare.

Mai constatăm că, deşi multă lume se opreşte deseori în aceste locuri să bea apă, nimeni nu se îngrijeşte de bună rânduială a fântânilor Sinaiei care, deşi fac parte din patrimoniul localităţii, sunt lăsate pradă timpului şi nepăsării. Şi asta, în ciuda faptului că ele însele pot constitui obiectul unui traseu turistic special şi inedit sau pot diversifica oferta de servicii (mă refer la apele minerale) ale unei staţiuni renumite şi care s-a lansat în lumea bună, făcând turism balnear. arh.

Nicolae Dan MANEA  şi Bellu Emanoil