Tora, Învățătura, reprezintă Cartea de bază a poporului lui Israel. Ea i-a fost dată de Dumnezeu prin Revelația Sinaitică. Moșe (Moise) a urcat pe Muntele Sinai, iar preoții (Cohanim) și poporul au rămas la poalele muntelui. Și Muntele Sinai fumega tot, iar poporul au văzut glasurile Celor Zece Porunci.

Ei au primit Tora întreagă, nu numai Cele Zece Porunci (Decalogul), ci cele 613 porunci ale ei (TaRYaG Mițvot). Dumnezeu le-a predat Tora, iar obligația lor a fost nu numai să o păstreze, ci și să respecte poruncile ei. Îmi amintesc un catren al epigramistului B. Spic (respectiv Bernard Spiegel, cu care eram rudă), activ la Comunitatea Evreilor din București la începutul anilor 1970. Epigramă care a circulat prin viu grai (atunci nu putea fi publicată), dar care plăcuse fostului Șef-Rabin dr. Moses Rosen și soției sale Amalia Rosen, atunci când Șef-Rabinul se străduia să atragă spre Comunitate cât mai mulți evrei și să-i facă să înțeleagă conținutul și sensul iudaismului. Epigrama se referea la un evreu căruia îi plăcea să se plimbe cu un sul de Tora în brațe în sinagogă, de la și spre Chivotul Sfânt: „Tu, ce ești un bun evreu,/ Un lucru trebuie să știi:/ Tora ca s-o duci nu-i greu;/ Mult mai greu e ca s-o ții”. Joc de cuvinte care spune mult. Acest catren avea și o variantă în idiș, cu același sens și aceeași metodă de expresie.

Ce înseamnă ”să ții Tora”? Răspunsul este: să respecți poruncile ei cu strictețe. Atât poruncile negative, respectiv ceea ce este interzis de a face, cât și cele pozitive, respectiv ceea ce trebuie îndeplinit. Rabinul profesor universitar (de biochimie!) Yeșayahu Leibowitz de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, bine cunoscut în anii 70-80 ai secolului precedent, afirma în mod deschis că iudaismul înseamnă  ”mițvot”, respectiv respectarea poruncilor Torei. Obișnuia să citeze din RaMBaM (Maimonide) și afirma spiritul raționalist (și nu mistic) al iudaismului. Trimiterea lui Mașiach (Mesia) este problema lui Dumnezeu. Omul trebuie să spere acest lucru, dar nu se poate amesteca. El trebuie doar să-și facă datoria, respectiv să îndeplinească cele 613 porunci ale Torei. Este raportul între Dumnezeu și om, care poate fi interpretat sub forma filosofiei dialogului „Eu și Tu” prezentat de Martin Buber. Se ajunge la  ideea Revelației așa cum o văzuse Moses Mendelssohn și o explicase în cartea ”Ierusalim”; nu Revelația unui miracol, a unei minuni, ci Revelația unei legislații.

Predarea Torei a reprezentat Revoluția Spirituală pentru poporul lui Israel. Revoluția Spirituală a urmat revoluției naționale, înfăptuită tot la decizia lui Dumnezeu, eliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egipt, din casa robiei. Nu era îndeajuns ca foștii robi să iasă în libertate. Ei trebuiau să primească un cod moral și social pe baza căruia să se comporte. Acest cod este Tora. Ea a fost dată de Dumnezeu oamenilor pentru binele acestora. A respecta poruncile Torei nu înseamnă a face ”un serviciu” lui Dumnezeu îndeplinind voința Lui, ci a face lucruri bune pentru om; aceasta este pentru binele omului.

Predarea Torei a însemnat și alegerea poporului lui Israel de către Dumnezeu pentru a purta cuvântul Lui în rândul popoarelor lumii. Revelația legislativă, a unei legislații, se datora faptului că oamenii nu respectau legea naturală. Lumea a fost menținută, legislația adăugată, iar poporul care a primit-o a avut datoria de a o prezenta tuturor popoarelor lumii, cerându-le să revină, să respecte legea naturală. Anterior, nerespectarea legii naturale dusese la pedeapsă, până la nimicire: cazul potopului. Cu excepția lui Noach, care plăcuse lui Dumnezeu datorită corectitudinii lui, a familiei sale și a câte două exemplare din fiecare vietate, pentru perpetuarea speciilor. Dar după potop, Dumnezeu a hotărât să nu mai repete o asemenea pedeapsă, ci să transmită o nouă legislație.

Predarea Torei a avut loc după 49 de zile de la ieșirea din Egipt. Calendarul ebraic nu menționează data ei exactă. Tora cere numărătoarea a șapte săptămâni întregi de la ieșirea din prima zi de Pesach, respectiv 49 de zile, pentru a ajunge la data ei. De aceea, această sărbătoare este numită Hag HaȘavuot (Sărbătoarea Săptămânilor), alături de Hag Matan Tora (Sărbătoarea Predării Torei). Este una dintre cele trei sărbători în care avea loc pelerinajul evreiesc la Templul de la Ierusalim, dar spre deosebire de Pesach și Sucot, ea durează numai o zi (în afara Ereț-Israelului două zile).

Această zi de sărbătoare include și alte aspecte, în majoritatea lor agricole și este menționată în cinci pericope ale Torei, cu șapte nume. În afară de ”Hag HaȘavuot” și ”Hag Matan Tora” ea este numită ”Hag HaKațir” (Sărbătoarea Secerișului), ”Yom HaBikurim” (Ziua Primelor Roade), ”Yom HaChamișim” (Ziua a Cincizecea), ”Ațeret” (Adunarea), ”Yom Kahal” (Ziua Obștii). În această zi este citită cartea ”Rut”, care menționează genealogia regelui David, nepotul moabitei Rut care s-a alăturat poporului lui Israel. Este și obiceiul decorării sinagogilor cu ramuri verzi.

—————————————-

Dr. Lucian-Zeev HERȘCOVICI

Ierusalim, 28 mai 2020

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Soferii model fac toate aceste lucruri! Fa-le si tu!

Nu este deloc greu sa fii un sofer model in trafic, sa conduci prudent si sa ai grija de a…