Mariana GURZA – Solari într-o lume glacială

Motto: 
„Drumul spre „înţelepciune” sau spre „libertate” 
este un drum spre centrul fiinţei tale. 
Aceasta este cea mai simplă definiţie 
care se poate da metafizicii în genere.” 
(Mircea Eliade)

Poezia Constanţei-Doina Spilca este presărată cu adevărat de enigme metafizice. În spatele lor, veghează acel el ce este prezent în fiecare respiraţie de vers. Cronos ticăie în zgomot de praf de stele. Dialogul cu macul, „toiag printre amintiri”, este unul firesc, şi de fiecare dată apare curcubeul. Eternitatea are şi ea piatră de hotar. Iubirea i-a rămas muză, prezenţă tăcută cu fiecare scurgere a timpului. Veşnicia cuvântului îi mângâie tâmpla în sunetele abacului ce-i numără ridurile. Acel el, o priveşte zâmbind cu fiecare răsărit de soare.

O poezie interesantă, în mişcare, aici şi în spaţiul cosmic, cum ar spune şi Blaga. Pentru Doina-Constanţa Spilca, poezia este ,,esențializare, Univers în bob de slovă”. O poetă discretă, iubitoare de neam, pământ românesc şi frumos. Un fin observator al realităţii, un om al artei prin ceea ce face. Metafora și filozofia îşi găsesc locul în spaţiul poetic. Meditativă, nu-i scapă nimic din esenţa vieţii. Îşi doreşte să rămânem solari într-o lume glacială…

Un volum ce merită lecturat cu seriozitate. Atât poezia, cât şi interviurile aduc în faţă un creator interesant prins în vâltoarea vieţii. Parcursul liric este unul edificator. Poeta Constanţa-Doina Spilca ni se destăinuie şi ne sfătuieşte ,,să nu ne rinocerizăm” pentru a rămâne în normalitate.

–––––––-

Mariana GURZA

Timișoara, 5 mai 2020