Marin Voican Ghioroiu – „Am văzut doi ochi senini”
Am văzut doi ochi senini
***
Şi azi gândesc la clipa care-a fost,
Când ai ieşit în calea mea:
Nu ştiu dacă destinul ne-a sortit,
Sau întâmplarea ne-a-ntâlnit?
Căci n-am putut afla.
Doar ochii tăi când m-au privit,
În suflet dor mi-au răscolit…
Şi viaţa n-ar fi avut rost –
De nu ne-am fi iubit.
***
R E F R E N:
*
Ochi senini, destin, iubire…
Viaţă dulce, fericire!
Doar o clipă de-o trăim –
Ne rămâne-n amintire,
Şi la ea mereu gândim:
C-a fost gelozie,
Şi-a lăsat suspin;
Aşa-i când ne-ndrăgostim,
Şi doi ochi senini iubim.
*
Am văzut doi ochi senini,
Plini de fericire, care străluceau,
Puntea de suspine parcă o topeau,
Mă chemau spre tine,
Şi mă îndemnau
Să citesc în ei dorul ce-l purtau.
*
Şi de-atunci mii de file am tot răsfoit,
Taina lor am tot cătat, dar nu am aflat,
Fiindcă m-am îndrăgostit de ei;
Dar un vânt cumplit
Ochii tăi a-ntunecat,
Pe mine te-ai supărat,
Şi m-ai părăsit.
***
Marin Voican-Ghioroiu
Partajează acest conținut:



Publică comentariul