Memoria zidurilor – Casa Socolescu (XLI)

162 Memoria zidurilor - Casa Socolescu (XLI)Dar Iorga nu-si alese Valenii numai ca loc de odihna si de agrement, ci si ca loc principal al activitatii lui atat de vii, ca gazda a nenumaratelor asezaminte si actiuni pe care le-a ctitorit.
Se stie ca printre multele cauze care l-au facut pe Iorga sa aleaga Valenii ca resedinta a fost si nevoia unei tipografii proprii in care sa-si poata tipari mai repede, mai bine, mai ieftin si cu un credit nelimitat ziarul “Neamul Romanesc“ si alte publicatii si carti. Am aratat acum doi ani in rubrica noastra de ce a considerat el ca micul orasel de pe Teleajen ar fi potrivit pentru asa ceva si cum a pornit el la intemeierea tipografiei “Neamul Romanesc“, indata dupa mutarea lui aici. A hotarat ca localul acesteia sa fie ridicat chiar pe terenul primei lui proprietati valenare.
Socolescu vorbeste si despre localul acestei tipografii, inceput foarte curand cu banii luati de la actionarii unei societati cu acelasi nume, creata de N. Iorga. Aminteste de un inginer Dimitriu din Ploiesti, care facea si antreprenoriat si care i-a construit-o intr-un timp foarte scurt. El nu ne spune daca a avut vreo contributie la aceasta cladire – care nu este totusi o simpla injghebare banala – si despre care noi am mai vorbit si ea nu marturiseste vreo implicatie socolesciana. Ne vine sa credem, totusi, ca a dat unele indicatii inginerului antreprenor, care era din acelasi oras cu el, si nu i-ar fi refuzat ideile.
Dar asezamantul cel mai de seama de la Valenii de Munte a fost Universitatea Populara “Nicolae Iorga“, lucru subliniat in multe randuri de profesor si admis de intregul popor roman.
Toma T. Socolescu a gandit si el la fel, a urmarit cu respect si cu interes intreaga activitate a Universitasii populare si a cautat sa ajute cu toata puterea si priceperea sa. Prilejul s-a ivit foarte curand. Cursurile s-au tinut in primii ani intr-o sala de la Scoala de baieti, pusa la dispozitie cu bunavointa, dar in conditii cu totul necorespunzatoare.
Lui Iorga nu-i lipsea nici spiritul de initiativa, nici rapiditatea in miscari, nici puterea de convingere.
Prof. dr. Petre Turlea evoca felul in care Universitatea a capatat sala ei de cursuri, devenita si sediu al asezamantului in timpul verii: <>.
Asadar Socolescu este cel care a conceput constructia unde aveau sa se perinde mii de romani din toate colturile tarii si chiar de dincolo de hotarele acesteia. De altfel, chiar si Socolescu recunoaste acest lucru, dar cu multa modestie:<>. Edificiul amintit noi l-am descris si am evocat activitatea desfasurata in el, ca si istoria lui pana in prezent .
Nu vom mai reveni asupra lucrurilor pe care le-am spus cu doi ani in urma dar trebuie sa mai adaugam ceva. Si aici Iorga si-a evidentiat trasaturile caracteristice ale firii lui: caracterul spontan, neasteptat al initiativelor, rapiditatea cu care trecea la realizarea lor si ritmul galopant pe care si-l impunea si il impunea tuturor in aceasta realizare. De asemenea, curajul de a concepe ceva, o institutie, o lucrare sau o actiune, fara sa dispuna de niciun fel de fonduri si, cand ajungea pana la finalizarea ei, sa stranga doar jumatate din suma necesara.
Socolescu s-a executat, terenul fiind dinainte gasit. Asa cum am mai spus, era o parte din prima proprietate cumparata de Iorga in 1907, pe cealalta fiind ridicata deja tipografia “Neamul Romanesc“. Lucrarile au inceput in 1911 si au durat un an intreg, sala fiind inaugurata in vara lui 1912, odata cu deschiderea cursurilor.
Aceasta inaugurare s-a transformat intr-un eveniment cultural-national. Au luat parte lideri ai vietii noastre politice, oameni de stiinta, literati, artisti, alaturi de sute de alti auditori, iar familia regala, care n-a putut veni din cauza convenientelor diplomatice, a trimis pe printul Carol si pe principesa Elisabeta, doi adolescenti fara raspunderi in stat.
Toata lumea a fost incantata de noua sala de cursuri, in frunte cu Iorga.
Paul D. POPESCU

SURSA: http://www.ziarulprahova.ro

Partajează acest conținut:

Publică comentariul

You May Have Missed