Nicolae NICOARĂ-HORIA
POEME DE SUFLET
SUFLETUL
„…ce ar putea să dea omul,
în schimb, pentru sufletul său?”
Lasă-ţi trupul tău deoparte,
Despre suflet vreau să scriu
Un Poem fără de moarte,
Un Poem fără târziu…
Lumea asta să-nţeleagă,
Până-n marginile ei,
De ce-mi eşti atât de dragă,
Şi Iubirea noastră ce-i?
De ce ochii mei de-o vreme
Ard în Rugăciunea lor,
Tu de Dor nu te mai teme,
Dorul mai presus de dor!
Lasă-mi trupul între râuri,
Unde patima cuvântă
Şi îngemănaţi de-a pururi
În aceeaşi sete sfântă,
Tu să-mi pui în Crez cuvinte
Cum în alte gânduri nu-s
Şi să mă aduci de-aminte
Că nu-i jos fără de Sus!
Sterp e numele fântânii
Fără de izvorul ei-
Doamne, dă-i răspuns ţărânii
Sufletul acesta, ce-i?
VÂND – CUMPĂR
***
Suflet de vânzare.
Preţ,
negociabil.
Pentru… relaţii
sunaţi la…
Număr ocupat.
Insistaţi
vă rog!
***
Vând
aripi de îngeri.
Preţ fix,
cu tva
inclus.
TE-AM PUS HOTAR LUMINII…
Se-aprind în seară crinii,
Nu te întreb de vrei,
Te-am pus hotar luminii
Şi gândului temei.
Mă odihnesc cu tine,
Ca pasărea în cânt,
Ce pace sfântă-mi vine,
Visată, din cuvânt,
De mă cuprind fiorii
Aici de-atâta Dor!
Deasupra noastră norii
Îşi poartă umbra lor…
În ochii tăi e-o apă,
Ferice-i, dar, preaplinul
Din care îşi adapă
Sufletul meu suspinul…
Cum ard în seară crinii,
De-acum eu ştiu ce vrei-
Te-am pus hotar luminii
Şi Versului temei…
PREAPLIN DE CUVÂNT
Nu mai e loc în sufletul meu
pentru nicio tăcere,
pentru niciun suspin.
Sunt prea plin,
sunt preaplin de cuvânt!
Toate tristeţile
în afara mea sunt…
UITAREA
Uitarea-ntotdeauna doare,
Uitarea sinelui de Sine,
Când râul uită de izvoare,
Când uită sufletul de Tine!
Uitarea mai presus de fire
Să nu mă-ntrebi vreodată ce-i,
Acel ce uită să respire
Îşi merită pedeapsa ei…
Să nu mă-ntrebi de unde
Miros de mir dinspre cuvinte,
Eu m-am uitat demult în tine
Şi tu mereu m-aduci aminte…
PLÂNGE UN COPIL
Plânge un copil, ce bucurie!
Până plânge, Doamne, nu-i târziu,
Stau şi-l ascult cu sufletul din vie,
În Grădina mea din care scriu…
Plânge un copil sub pomii-n floare,
Să-i aline Dorul cântec nu-i
Şi nu va fi de-a pururea în stare-
E-atâta Poezie-n ochii lui!
Plânge un copil…de bună seamă
Nici lacrima nu ştie ce îl doare!
Tu nu-l auzi, Marie, cum te cheamă?
Plânge un Copil…el plânge oare?
FĂRĂ
Fără vânt pădurea amorţită este,
Fără cântec naiul orb e şi pustiu,
Nu-i Copilărie fără de poveste,
Nu e nici devreme dacă nu-i târziu…
Rod fără de floare nu e în Grădină,
Ce-i grădina oare fără grădinar?
Fără tine pruncul nenăscut suspină,
Nu are hodină gândul meu hoinar!
Nunta nu e nuntă fără de mireasă,
Nici fără de mire cununie nu-i!
Fără tine, Doamne, aerul m-apasă-
Nu-mi lăsa pe suflet greutatea lui…
Am adormit azi-noapte în Poem…
Duminică, 4 Aprilie 2011, în zori…
Am adormit azi-noapte în Poem
Ca un prunc pe braţul sfânt al mumii
Şi-acum, spre Ziuă, încă te mai chem
Să-ţi odihneşti în el tăcerea humii…
Nici nu mai ştiu ce Vis m-a cotropit,
Ningea cu flori mirate de cais,
Nici nu mai ştiu din Dor cine-a grăit-
Trezeşte-mă şi-apucă-te de scris!
Nicolae NICOARĂ-HORIA
aprilie 2011
Arad
