Ion LILĂ

 

POEME

ÎN

MARTIE

 

 

LA PÂNDĂ…

 

Te-am văzut în iarba crudă

Coaptă, dulce ca o dudă

Şi suavă şi divină

Cerul n-avea nici o vină

Tu te deschideai sfioasă

Răsărind din iarba deasă

Nu voiam decît să-ţi fur

Din iarbă finul contur

Dar tu te-ai simţit vînată

Ca o fiară-adevărată

Şi m-ai răstignit, mireasă,

În dulceaţa ta sfioasă.

 

EU VIN CA ZEUL

 

Ce curbe lunecoase şi amare

Se-nscriu în trupul tău cu miez de floare

Eu vin ca zeul să mă risipesc

În iarba ta cu iz de măr ceresc

 

Şi vreau să te cutreier ca un flutur

Polenul în adîncuri să ţi-l scutur

Şi beat de fericire pot să pier

Sînt îngerul căzut iarăşi din cer

 

TANGO

 

Te pot iubi la nesfîrşit

Îţi pot iubi trupul o viaţă

Dulceaţa ta m-a nemurit

N-am somn, adorm spre dimineaţă

Şi-mi amintesc că m-ai trezit

Să te învălui ca o ceaţă

Tango!

 

E frig, zăpada a-nflorit

Tremur de dorul tău, femeie

Pe cerul zilei aurit

Dospesc aprins de-o scînteie

În crucea ta de alizee

Tango!

 

Uşor, plutind spre asfinţit,

Te strîng în braţe cu durere

Că prea mult nu te-oi fi iubit

Dar asta e doar o părere

Care se pierde-ntr-un sfîrşit

Dar eşti prea dulce, dă-mi şi fiere

Tango!

 

CÂNTEC DE PAHAR

 

Pe struna viorii tale,

Trece-mi-aş şi eu arcuşul.

Pe cărarea ta din şale,

Face-mi-aş, turbat, culcuşul…

Că mi-e rău de-atâţia fluturi,

Câţi din şoldu-ţi de cadână,

Când păşeşti, pe cer şi scuturi –

Şi cu umbra lor mă-ngână…

 

CĂND SIMT CUM TIMPUL VIEŢII

 

Cînd simt cum timpul vieţii m-acoperă cu noapte

La fel ca prima oară, cînd m-ai momit cu şoapte,

Eu mai tînjesc, femeie, să muşc lacom din mărul,

Cel dulce de iubire – acesta-i adevărul!

 

Din raiul plin de lacuri cu lapte şi cu miere,

Am preferat să aflu, că-n tine e, muiere,

Acea eternitate ce m-a făcut să sper,

Că ai intre picioare scarul vieţii mister.

 

Ion LILĂ

sfârşit de martie

în Franţa

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Vasilica GRIGORAȘ – Omul și cartea, ființe deopotrivă

„Cărţile sunt fiice ale cerului pogorâte pe pământ ca să aline suferinţele neamului omenes…