MIRAJ LETAL
În secolul al şaisprezecelea, departe,
La minele de argint din Jachymov,
Într-un depozit de steril, din crov,
Pe timpul nopţii, într-un chip aparte,
Ca din bătrâne, jilăvite boarte,
Sătenii-ntârziaţi, lucire mov,
Cu unduiri verzui, fără istov,
Văzură şi fugiră ca din Carte
Preotul să slujească acol. Fireşte,
Lucru curat nu e cu-acea grămadă:
Un somn ciudat acolo te loveşte…
Pornitu-s-a-n Boemia o sfadă:
„De ce pământu-n noapte licăreşte?
Dracul o fi? Sau a comorii nadă?”
LOCUL CEL MAI STRANIU
În România, locul cel mai straniu,
Îl întâlnim sub muntele Băiţei:
În calde – adâncuri, ca sub vrejul viţei,
Se-ntind ciorchini de aur şi uraniu,
Iar stânca pare şi sipet şi craniu.
Biharea e o streaşină-a troiţei
Sub care un băieş, nodul nojiţei
Atârnă–n cheotoarea grea de staniu.
E frumuseţe pe aici şi moarte
Ca boabele-nşirate pe ştiulete,
De „Noroc bun!”, mă rog să ai tu parte,
Când intri cu lămpaşu-n şut, băiete,
În praful cel mai greu ce te-mparte
În foamea ce–a trecut şi-o nouă sete!
AURUL DIN VALEA SEACĂ
Marie Thérèse, a „Europei soacră”
Trimis-a la Băiţa nemţi destoinici
Să sape fără semeni tărăboinici
În Seaca Vale după roca sacră,
Ce în coroana de-aur tot consacră
Habsburgii atât de vechi,creştini, războinici,
Prin toată–mpărăţia, practici, roinici,
Să-mpodobească funerara lacră.
„Austriei i-e hărăzită-o lume”,
Scriau prin A.E.I.O.U.[1] , Cesarii,
Glorie multă să îşi pună-n nume
Şi să cinstească penaţii şi larii;
Veneau aici pe caii albi în spume
Să exploateze straşnic aurarii.
—————–
[1] A.E.I.O.U – „Austriae est imperari orbi universo”
(Austriei îi este hărăzit să cârmuiască întreaga lume) (lat.).
SĂPĂTORII DE COMORI
Demult, prin ai Băiţei munţi, odată,
În miez de noapte peste grohotişuri,
Ascunse între stânci sau prin tufişuri,
Sătenii au văzut lumini de-agată,
O ceaţă verde-albastră-nrourată.
Păreau în întunerec luminişuri,
Cu-aprinderi, stingeri, sclipăt, clocotişuri
Şi parcă chiar de beznă atârnate.
Unii au fugit de spaimă, alţii însă
Au prins să sape lacomi dup-odoare
Sub flama lămpii cu carbid, neunsă,
Dar n-au găsit nimica în căldare…
Fost-a blestem ori boală nepătrunsă?
Toţi au murit după a lor cătare…
DESCOPERIREA ZĂCĂMÂNTULUI DE URANIU
Când nemţii-au prins să dibuiască locul
Unde se-ascunde-uraniul pe doalme
Încet, meticulos, cu gesturi calme
Au conturat cu rigla, bolobocul,
Amplasamentul, aşteptând sorocul
Fructului interzis să-l ia în palme.
Dar n-au mai apucat: ruseşti sudalme,
S-au auzit; le-au alungat norocul.
După izbândă, Stalin a aflat
Că-n Apuseni se-ascunde miezul bombei
Şi un ucaz secret atunci a dat
Să-nceapă exploatarea dură a plombei,
Purtându-se exact ca un pirat
Ce–nhaţă diamantul catacombei.
OM SUB SOVROM
Sovrom-Petrol a fost întâi născutul;
´N omienouăsutepatru´ş´cinci,
Luară păcura de sub opinci
Şi acesta fost-a numai începutul…
Apoi: Sovrom-Transport, croit cu cnutul,
Ca să ne ducă oi şi cai, juninci,
Porumb şi grâu, merinde şi pălinci,
Sovrom-Tractor –acesta le-a fost scutul.
Sovrom-Cărbune, apoi Sovrom-Metal,
Sovrom-Kwarţit şi, pentru propagandă,
Un Sovrom-Film c-un Stalin genial,
Trăgând la pipa veche–ntr-o verandă…
Un Sovrom-Bank, la urmă, amical
Leul sub rublă, ultima ofrandă.
VENIREA RUŞILOR LA ŞTEI
„Ia vas liubliu”, „spasiba”, „dobrîi deni”,
Au răsunat cândva prin satul Ştei,
Atunci când Rusia, cu paşii grei,
În Munţii Apuseni înţărcă renii.
´N omienouăsutecin´ş´doi, săteni,
În ziua de Răpciune, din bordei,
Dădură buzna-n gară peste chei
Să-i vadă pe sovieticii – arieni.
Vagoanele s-au descărcat deîndată
Cu ajutorul celor de pe aici,
Şi-o balalaică aprinsă de o fată
Se tângui în tril de rândunici…
Va-ncepe alt război cu o armată
De oameni preschimbaţi chiar în furnici.
NOVÎI BERLIN
Munţii lui Iancu – verdea cazemată:
Un fel de nou Berlin cu porţi de fag
Unde se–nalţă al Bihării steag
Spre care a pornit Roşia-Armată;
în raniţi – dinamita concentrată:
Când rusul dă-n Băiţa c-un toiag
Din milenar uranic sarcofag
Ţâşneşte apa morţii-ntunecată.
Şi intră-n mină şerbii ce-au schimbat
Brădia de secară-nmiresmată,
Mălaiul cu bobuţul bulbucat,
Pe leafa mare, dar cu boli umflată,
De nici nu le mai este satul sat,
De când Generalisimul li-e tată.
SOVROM-KWARŢIT
Ca un enorm şi roşu megalit,
Desprins din tecile hiperborene
Şi mânuit de braţe herculene
Se-nfipse în munţii noştri un cuţit.
N-a fost la graniţă nici vămuit
Prin plecăciunile dâmboviţene,
Pe drum de fier, pe căi aeriene
Ajunse pînă-n Ştei Sovrom-Kwarţit.
Cursa atomică-ascuţind unealtă
Pe-un plai uitat, sărac, ascuns de lume
Aduse roi de oameni laolaltă.
Nălţă-se pe grădina cu legume
Uranic El Dorado şi-a lui haltă-
Letale, invizibile parfume…
„ORICÂND DIN MUNŢI, EL POATE FACE VALE!”
„Oricând din Munţi, el poate face vale!”
A fost expresia de la Băiţa:
Spre-uraniu, ruşii, nu cu mocăniţa
Au penetrat să-l smulgă, cu cazmale,
Ci au dinamitat, la balamale,
Costişele cu solzii tari ca criţa,
De-a tremurat până la Kiev peniţa,
Când tot pământu-n râpe se prăvale.
Naintea ta masiv a fost, dar nu e:
S-a spart în ţândări milenarul miez;
Abia se-aşează praful; rapid suie
Buldozere cu fălci de balimez…
Ele încep flămânde să aduie
Tot minereul pân la bob de-orez!
GURĂ DE RAI CU CICATRICE
Se-nvârt-ale Antonov-ului elice-
Nebune ace într-un ceas atomic:
Spre Ştei, în chipul cel mai antinomic
Din gura cea de rai, cu cicatrice,
Sosesc – ale uraniului – spice,
Cu grad de puritate astronomic,
Cel mai bogat filon, tribut sodomic,
Războiului de-al treilea, prezice.
Containerele cu grăunţe grele
Sunt încărcate de soldaţi în cală,
N-au apucat măcar ca să le spele
C-au fost cerute-n telex prin Centrală…
Şi decolă-avionul cu ghiulele
Spre Nord… cu ghilotina boreală.
14 SEPTEMBRIE 1954
Într-un pustiu ascuns între Urali
La şapte jumătate dimineaţa
Un Tupolev opri o clipă viaţa
Lansând o bombă-n rugii infernali:
La experienţă – ministeriali
Din blocul comunist; aici învaţă,
Că U.R.S.S. nu e paiaţă,
Aşa cum spun burjuii occidentali.
Pe post de cobai: militari şi vaci,
Capre, berbeci şi tancuri, chiar cămile,
Cu aparate de control, tălmaci,
Să desluşească – atomice torpile…
Ostaşii au primit şi cozonaci
Şi Roentgeni… să-i împuţineze-n zile!
(Va urma)
Paşcu BALACI
8 mai 2011
Băiţa-Ştei-Oradea
