În Sala operelor de artă clasică de La Muzeul Național de Artă am zăbovit un timp îndelungat în Sala operelor de artă clasică din mai multe motive.

În primul rînd pentru a revedea tablourile unor clasici ai artei plastice din Romînia care atît prin conținutul social cît și a măestriei coloristice. Ceea ce mi-a îndreptat gîndurile către o perioadă istorică cînd Parlamentul romînesc era sub influențe partizane poate anti-democratice. Aici l-am regăsit pe Nicolae Grigorescu a cărui mozaic are un bogat conținut uman-social.Marele pictor fiind sub influența unei viziuni idilice a vieții rurale romînești prin păstori, țărăni ,căruțe cu boi și alte nuanțe ale vieții idilice. Remarcam interesul artistului pentru crearea de tipuri coloristice care au intrat în palmaresul operei sale , influențat de starea socială a unor anumite pături din popor , deoarece se desprindeau de marea masă .

Dacă ne aplecăm asupra paginilor de istorie a continentului european observăm schimbări drastice care au avut lor în sec.XV precum în Spania anilor 1492 și în Porugalia anilor 1497 ,ani cînd evreii au fost ori obligați să-și schimbe religia ori goniți în afara acestor teritorii. Aceștea s-au refugiat în Olanda , au fost primiți de imperiul Otoman acordîndu-le toate drepturile civile. Cu trecerea zecilor de ani,de abia în anul 2013 –așa dar după peste 500 de ani portughezii și spaniolii au acordat generațiilor de strămoși toate drepturile civile.

Primele documente în care constatăm prezența evreilor pe teritoriile romînești sunt din sec.XVI. Vom constata prezența evreilor sfaradiți în regiunile de pe malul Dunării,București și Oltenia,iar a evreilor aschenazi în Moldova ,Bucovina și Basarabia. Ca urmare a unei reuniuni europene (Paris), a presiunii exercitate de liderii Franței, Belgiei, Olandei, Austriei – Parlamentul romîn acceptă recunoașterea oficială a membrilor comunității evreilor ,dar în fapt acesta acordă cetățenia doar unora dintre evrei , pe principii sau pe poziții sociale individuale. Trebuie subliniat faptul că au fost încetățeniți doar un număr de 883 de soldați evrei care au luptat în Primul Război Mondial. Unii au deținut grad de ofițer- numeroși evrei au căzut victime pe cîmpul de luptă- unii au fost decorați pentru fapte de arme deosebite în Primul Război Mondial –de la care nu demult s-au împlinit 100 de ani.Emaniciparea în masă a evreilor romîni ,obținerea dreptului de cetățeni s-a realizat în perioada 1919-1923.

În anul 1880 N.Grigorescu a prezentat la Expoziția Oficială de la Paris lucrarea sa cunoscută sub titlul ,,Evreul cu gîsca,,. Suflul proaspăt a lucrării și realizarea ei au impresionat pe criticii de artă a timpului. Lucrarea a fost remarcată și s-a bucurat de succes. Nu era prima lucrare a artistului care avea ca subiect evreimea. Nicolae Grigorescu realizase o pictură,,Capul de evreu,,care se află deasemenea la Muzeul Național de Artă din Romînia. Menționez că aceasta este realizată în aceeași perioadă cu,,Evreul cu gîsca,,. Unii cronicari au subliniat faptul că artistul a fost, la vremea respectivă impresionat de noul cetățean, prin trăsăturile anatomice a evreilor, portul tradițional a acestora:Evreul cu caftan și Rabinul sunt două lucrări ale maestrului din aceeași perioadă. Ambele au fost realizate în anul 1874 ,la Bacău.

Criticul de la Figaro ,văzînd tablourile lui Grigorescu la Expoziția din Paris,va scrie o cronică în care îl compară cu Watteau ,iar Stop de la Journal Amusant, îi acordă numeroase superlative. ,,E o pictură viguroasă și merită celebritatea de care se bucură-va scrie Alexandru Vlăhuță-București,1910.
Tabloul în sine , nu poate fi înțeles fără a cunoaște împrejurările care au stat la baza compoziției (G.Oprescu).Criticul se referea la situația evreilor ,care s-a menținut de secole în

Romînia și care plasa într-o poziție de inferioritate nejustificată a etniei evreiești, era o certitudine și pentru cei care descindaseră din familiile care de mult timp s-au stabilit pe pămîntul romînesc.

Lucrarea lui N.Grigorescu se dovedește a fi un aport semnificativ prin înalta valoare artistică, la aceeași nișă picturală europeană din acea epocă.Tabloul este o critică și demască corupția administrativă care transformă calitatea într-o marfă. Acest tablou a avut la început denumirea ,,Un cetățean în perspectivă,, atunci cînd a fost prezentat la expoziția de la Paris din 1887. Unii cronicari –după cele constatate prin lectura unor monografii-îi acordă o dată de elaborare diferită.(1878 sau 1880) .Aceste date sunt desigur legate de Congresul de la Berlin (1787) cînd i s-a impus Romîniei recunoașterea evreilor ca cetățeni cu drepturi egale.Vom găsi în buletinul Alianței Israelite Universale –emis în 1787 paragraful,,Romînia este singura țară în care emaniciparea evreilor întîlnește o vie rezistență,,Vom găsi și o altă mărturie de acest fel în ,, Revista israelită din București din 1 Februarie 1886,,. Cine a sesizat mesajul tabloului a fost Moses Schwartzfeld, care subliniază faptul că George Cantacuzino a cumpărat tabloul pentru 3000 de lei. Tabloul devenise , la acele vremuri ,un fel de simbol al luptei pentru modificarea art.7 din constituție în urma hotărîrii art. 44 al tratatului de la Berlin și purtînd titlul,,Evreul cerînd drepturi,,. Tot la Bacău, pictorul N.Grigorescu a realizat o altă pînză ,,Interior de cîrciumă,,.

Această operă se află tot la Muzeul semnalat mai sus. Delavrancea este unul dintre comentatorii acestui tablou, făcînd o analiză amănunțită a atmosferei pe care artistul a reușit s-o creeze. Un alt comentator a fost Nicolae Petrașcu care la cunoscut pe Grigorescu în anul 1895 la o expoziție a acestuia. Grigorescu deschide în 1887 o expoziție în sala Martinet și în același an apare o critică a lui Gil Blas ,pe data de 3 martie. Acesta va scrie,,Un țăran romîn care ține o gîscă subțioară,,…este o lucrare de maestru. Iar pe 28 februarie în ,,Courier du Soir,, se va scrie,,Grigorescu este un pictor impresionist de mare talent,,.Grigorescu avînd dor de țara sa se întoarce ân 1867 ,dar mai întîi s-a oprit la Lemberg în Galiția, va scrie după o vreme Zambaccian . Se pare că ,,evreul,,din tabloul respectiv se potrivește figurilor de evrei din acest loc. Chiar și Blasian arată că imaginea evreului din tabloul respectiv este asemănătoare cu ceea ce a văzut și l-ar fi inspirat pe artist.

Grigorescu a fost un mare artist, incontestabil. Atmosfera care a dominat la Lemberg –Polonia a avut o mare influență asupra viziunii sale. Artistul a combinat imaginile văzute în Polonia cu cele a vînzătorilor de păsări-rațe, din piețele Romîniei. ,,Evreul cu gîsca,,este ca subiect o mutație. Prof.Gheorghe Oprescu va scrie în 1962,,În,,Evreul cu gîsca,, este vorba de a găsi forma cea mai potrivită și mai desăvîrșită artistică pentru a demonstra absurditatea unor soluții politice care ignorau aspectul uman al problemei,,.
În concluzie trebuie spus că artistul N. Grigorescu și-a condus penelul în direcția laturii omenești a personagiilor portretizate.

Paul LEIBOVICI

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Stațiunile de la munte atrag tot mai mulți turiști străini: ”E frig, dar e foarte frumos”

Zi perfectă la munte pentru schi sau alte sporturi de iarnă, dar şi pentru cei care au vru…