Se frâng în mine doruri nesfârşite


Se frâng în mine doruri nesfârşite

Mi-e lacrima izvorul din fântână

Şi-n ochiuri de lumină răvăşite

Văd cumpăna cu ciutura-i bătrână


Cum dintre pietre dăruieşte viaţă

Şi limpezimi aşterne peste gânduri

Desculţă-n zori aprinşi de dimineaţă

Culeg fiori de dor de printre grinduri


Lumini adun cu braţele-mi liane

Şi împletesc din flori de portocal

Cununi de dor, speranţe diafane

Şi vise ascunse-n creasta unui val


Pe ţărmul depărtării număr clipe

Umbrele fug de dragoste strivite

M-adăpostesc seraficele-aripe

Şi  frâng în mine doruri nesfârşite.

===

Limassol, Cyprus

2 iulie 2011

 

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Vasilica GRIGORAȘ – Omul și cartea, ființe deopotrivă

„Cărţile sunt fiice ale cerului pogorâte pe pământ ca să aline suferinţele neamului omenes…