Silvian Duică se consideră un actor complet: ştie să danseze, să cânte şi să mânuiască păpuşi. Mai mult, este creatorul trupei „Strada” şi a teatrului cu acelaşi nume.

Ambiţios şi talentat încă din perioda liceului, Silvian Duică şi-a dorit să devină actor cu orice preţ. În acea perioadă a activat şi într-o trupă de umor, participa la balurile bobocilor şi făcea teatru la Clubul Elevilor.

După primele încercări de a intra la teatru, am renunţat şi m-am înscris la un colegiu de Biblioteconomie Arhivistică, pe care nu l-am terminat, pentru că în timp ce eram în al doilea an am intrat la Universitatea de Artă Teatrală, ultimul pe listă. În 2001, când am terminat ieşeam primul de pe băncile facultăţii, ca şef de promoţie, cu media 10“, îşi aminteşte Silvian.

A făcut şi muzică, dar şi-a dat seama că teatrul i se potriveşte ca o mănuşă, aşa că a învăţat să le îmbine. „Primul loc de muncă l-am obţinut, prin concurs, la Teatrul «Masca», din Bucureşti. Am plecat repede de acolo pentru că aveam un salariu mic şi nu puteam trăi în Bucureşti. În perioada acea am colaborat şi la nişte filme de lung-metraj, cu toate că maestrul Mălaimare mi-a interzis să colaborez cu alte instituţii. M-am întors la Braşov şi m-am angajat la Teatrul «Arlechino»“, ne-a povestit Silvian.

În paralel, tânărul actor nu a renunţat la teatrul clasic, şi a continuat să-l joace în mod independent. „Făceam reprezentaţii în cluburi şi baruri care acceptau teatrul underground“, spune actorul.

Experienţe în străinătate

Silvian s-a decis să părăsească Teatrul „Arlechino” în timpul unui turneu în Franţa. A rămas o bună perioadă la Paris, unde a încercat să-şi găsească de lucru în domeniul artistic. După expirarea vizei turistice, actorul a plecat la Madrid, unde a încercat să ia contact cu lumea teatrului. Pentru că nu a găsit nimic de lucru în domeniul artistic, actorul s-a întors în ţară. Aici s-a născut ideea unei trupe de teatru stradal, pe care tânărul a reuşit să o pună repede în practică.

În 2005, ca urmare a faptului că am descoperit că în străinătate artiştii pot fi produşi pe stradă, am hotărât să particip la zilele oraşului cu un număr de pantomimă. Stăteam în Piaţa Sfatului şi eram statuia-mim, fapt ce mi-a adus foarte multe satisfacţii. Între timp, m-am reangajat la teatrul «Arlechino», dar este important de reţinut că de atunci a început ideea de Teatrul «Strada»“, mai spune actorul.

Tânărul actor a început în acea perioadă să colaboreze cu Muzeul „Casa Mureşenilor”, să organizeze spectacole în plan independent, teatru contemporan, medieval, pantomimă şi spectacole de teatru de păpuşi. De curând, tânărul a reuşit să infiinţeze primul teatru privat din Braşov, fiind preşedintele Asociaţiei Culturale „Museion”, sub auspiciile căreia funcţionează teatrul „Strada”.

Teatrul stradal e mai viu. Lumea care trece se opreşte dacă este interesată. Nu ţine de obligaţia plătirii unui bilet. Dacă ai atins o coardă a spectatorului, atunci el este obligat să cotizeze cu ceva pentru actor“, a încheiat artistul.

Întrebări şi răspunsuri

Care sunt cele mai importante piese de teatru în care aţi jucat?

Am avut ocazia să joc în piesa „Escurial”, în regia lui Gavril Borodan, în Bucureşti. O altă piesă importantă, a aceluiaşi regizor, este „Farse Medievale”, jucată împreună cu Teatrul „Strada” şi nu în ultimul rând „Pinocchio”, o piesă pentru copii.

Se poate face artă cu bani puţini?

Actorul slujeşte teatrul şi nu banul. Se poate face artă cu bani puţini, dar şi cu bani mulţi în buzunar. Întrebarea este dacă acel actor sau artist este dispus să lase partea finanaciară în favoarea teatrului şi să-şi ducă existenţa în felul acesta. În cazul meu lucrurile se îmbină.

Ce-i place

„Îmi place creativitatea, voioşia, respectul, dăruirea în ceea ce faci. Îmi plac muntele, natura, teatrul bun, filmele de bună calitate. Îmi place riscul, necunoscutul. Îmi place fetiţa mea, Sofia”, mărturiseşte Sivian Duică.

Ce nu-i place

„Nu-mi plac miniciunile din teatru, în general şi delăsarea din această artă. Nu-mi plac salariile din teatrele din România. Nu-mi place guvernarea ţării ăsteia şi nici cârcoteala din ea”, crede braşoveanul.

Profil

Născut. 16  noiembrie, 1975, Braşov

Studii. Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş, secţia actorie.

Familie. căsătorit, o fetiţă

SURSA: http://www.adevarul.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Obiceiuri bune pe care le au elevii care invata foarte bine – sfaturi pentru clasa a 8-a

Clasa a 8-a este un an deosebit deoarece elevul va sustine acum un examen important, care …