Tatiana Scurtu-Munteanu: „În ajun de stea răsare” (poem)

280 Tatiana Scurtu-Munteanu: "În ajun de stea răsare" (poem)

În ajun de stea răsare

de Tatiana Scurtu-Munteanu

*****

Prin troiene de lumină

Mângâierile răzbat

În tăcerea dimineţii

Unde cerne-ngenuncheat

*

Cerul stelelor golaşe

Care-n negură privesc

Şi în salbe fulguite

Aripile-şi împletesc.

*

Vântul sună din zăbrele

Peste coama de gutui,

Colorând mireasma iernii

Cu un dulce-amărui.

*

Raiu-şi scutură podoaba

Pe bătrânul şevalet,

Ca o nimfă adormită,

Zace pânza de omăt.

*

Bate soarele-n ferestre

Şi în turlă clopote,

Se-aud zurgălăi la sănii,

Caii zboară-n ropote.

*

Fulgii rătăciţi colindă

În ajun de stea răsare,

Nu mai e zăpadă-n ceruri

Şi nici file-n calendare.

 ***

Tatiana Scurtu-Munteanu

Partajează acest conținut:

Eu sunt principalul “vinovat” pentru existenta acestei publicații electronice, pretențios numita “Revista”, care își consuma existenta acum în mediul virtual. Sunt un simplu blogger, fără veleități de jurnalist sau studii de specialitate în acest domeniu, fiind economist la baza și manager în activitatea profesionala. Aceasta revista este pentru mine, în primul rand, un hobby, un rezultatul al unei munci zilnice susținută cu mare pasiune și dragoste de tot ce tot ce înseamna frumos în viata (caractere, fapte, locuri), veștile bune și gândirea pozitiva în special, din simpla dorința de a COMUNICA și de a fi mai aproape de OAMENI.

Publică comentariul

You May Have Missed