Locuri de munca in Prahova: Rulla | Joburi Prahova | Joburi Brasov

Tradiţii şi obiceiuri de 1 Martie. De ce e interzisă munca în această zi, ce semnifică mărţişorul şi legenda Babei Dochia, cea care îşi scutură cojoacele

Voteaza articol:
Se încarcă...
· 1.070 afisari
Tradiţii şi obiceiuri de 1 Martie. La fiecare început de primăvară doamnele şi domnişoarele primesc mărţişoare, pe care şi le prind în piept. Legenda spune că firul roşu se împleteşte cu firul alb pentru că reprezintă îmbinarea iernii cu primăvara. Totodată, din 1 martie şi până în 9 martie se aleg babele, iar cum va fi vremea în ziua aceea aşa va fi şi anul celui care şi-a ales-o.
646x404

Ziua de 1 Martie, numită ziua Babei Dochia sau Mărţişor, deschide primăvara şi ciclul babelor, cele 9 zile până la sărbătoarea celor 40 de mucenici/sfinţi. În această zi copiii, fetele şi femeile poartă mărţişoare confecţionate din şnur, împletit din două fire de culori diferite, de obicei roşu şi alb, cu ciucuri, la care se lega un bănuţ sau o cruciuliţă.

„Astăzi se leagă tot felul de obiecte decorative, multe simbolizând norocul: coşar, trifoi cu patru foi şi altele. De obicei, Mărţişorul era dăruit de mame copiilor, înainte de răsăritul soarelui, şi era purtat până la 9 martie sau toată luna martie. Simbolistica culorilor este una magică, culoarea roşie simbolizează sângele, fiind culoarea ce apără de deochi, în credinţele populare, evidenţiindu-se astfel rolul de amuletă a mărţişorului purtat în aceste zile periculoase pentru sănătatea oamenilor, mai ales a copiilor. Mulţi considerau mărţişorul ca fiind funia anului, simbolizând deci anul care începea primăvara, astfel împletirea dintre firul roşu şi alb este considerată de unii etnologi ca o îmbinare a celor două anotimpuri antagonice din timpul anului, vara şi iarna, iar după alţii zilele şi nopţile din cursul anului, mai ales că uneori mărţişorul era alcătuit dintr-un fir de lână alb şi unul negru”, explică Laura Pop, muzeograf la Muzeul de Etnografie Târgu-Mureş

Zilele Babei(1-9 martie) reprezintă un ciclu de 9 zile ce corespund cu zilele de urcuş la munte ale Babei. Baba Dochia (sau Baba Odochia) simbolizează unul dintre cele mai importante mituri româneşti. Există însă multe variante ale acestui mit, al cărui nume pare a proveni din calendarul bizantin, care pe 1 martie celebra Sfânta Martiră Evdokia.

Una din variante este cea a lui “Traian şi Dochia” despre care celebrul critic literar George Călinescu spunea că este “rezultatul unei întregi experienţe de viaţă a poporului român”. Se spune că Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal care s-a îndrăgostit de Traian, cuceritorul Daciei. Urmărită fiind de trupele lui Traian, aceasta se ascunde pe muntele sacru, Ceahlău, împreună cu oile. Este ajutată de Maica Domnului, care o transformă împreună cu turma sa într-un complex de stânci.

Tradiţii şi obiceiuri de 1 Martie. Fiul Dragobete care şi-a nesocotit mama

O altă variantă povesteşte despre Baba Dochia care a avut un fiu, pe numele său Dragobete şi care s-a căsătorit împotriva dorinţei ei. Pentru a-şi necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră şi a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă. Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soţul iubit, a început să plângă.

Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Hristos i-a apărut în cale şi i-a dat o floare roşie, spunându-i să spele lâna cu ea. Mulţumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna şi a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reuşit să ducă la bun sfârşit această sarcină grea, şi-a îndreptat paşii spre casă, dar nu a fost primită bine, soacra sa, din contră, auzind povestea fetei aceasta a acuzat-o că Mărţişor (aşa îi spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse pe Iisus) era iubitul ei.

Mitul românesc şi stana de piatră

După aceasta întâmplare, Dochia a pornit împreună cu turma sa spre munte, fiind convinsă că primăvara venise deja, altfel de unde ar fi putut Mărţişor să aibă floarea? Pe parcursul călătoriei sale, şi-a scos, rând pe rând, cele doisprezece cojoace pe care le purta, până a rămas fără nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cât de frumos fusese la începutul zilei, pe atât de urât se făcuse acum. Ningea şi totul începuse să îngheţe. Dochia a îngheţat împreună cu oile sale, transformându-se, conform legendei, în stană de piatră. Rocile se pot observa şi astăzi pe muntele Ceahlău şi sunt o mărturie vie a acestui mit românesc.

Tradiţii şi obiceiuri de 1 Martie. O variantă asemănătoare

„Se povesteşte că Baba Dochia şi-a trimis nora să culeagă fragi sau să spele lâna, pe cea neagră s-o facă albă, după alte variante. Nora ei, cu ajutorul unui moşneag, găseşte fragi copţi în mijlocul iernii şi-i aduce Babei Dochia, iar aceasta crezând ca a venit primăvara, îşi ia cele 9 sau 12 cojoace şi merge cu oile la munte. Pe drum se face cald sau plouă şi-şi aruncă pe rând cojoacele, dar la sfârşit vine un ger năpraznic care o îngheaţă. Multe din astfel de legende explică o serie de stânci cu forme neobişnuite din munţi, multe cu forme umane, cum sunt Babele din Bucegi sau din Ceahlău, ori din alte părţi ale ţării. În zona noastră, oamenii obişnuiesc să îşi aleagă o zi din cele nouă zile ale babelor, care încep la 1 martie, pentru a afla cum îi va merge în anul respectiv, după cum va fi vremea în acea zi”, explică Laura Pop, muzeograf la Muzeul de Etnografie Târgu-Mureş

Mărţişorul, simbolul înnoirii

De primele zile ale lunii martie este legat şi obiceiul Mărţişorului, simbol ancestral al unui vechi scenariu de înnoire a timpului în pragul primăverii. Acesta este strâns legat de momentul morţii şi naşterii simbolice a unei zeităţi feminine autohtone: Baba Dochia. Pentru partea Munteniei şi Moldovei, spun etnologii, Baba Dochia este ca o persoană foarte aprigă şi rea, închipuită, care tot timpul o căzneşte pe nora ei, obligând-o la tot felul de activităţi practic imposibil de realizat în condiţii normale. De exemplu, să spele o lână albă până devine neagră şi una neagră până devine albă.

Tot credinţa populară spune că această perioadă este cea mai capricioasă din tot anul. Luna martie era considerată un mod de prevestire a viitorului, o serie întreagă de activităţi de bun augur. Pentru om, pentru mediu, pentru toate vietăţile din gospodărie,” explică Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific.

Tradiţii şi obiceiuri de 1 Martie. Previziuni despre vreme

În tradiţia populară, spun specialiştii de la Centrul Judeţean de Tradiţie Ialomiţa, ziua de 1 Martie este asociată Babei Primăverii, a semănatului, ziua de 2 Martie este asociată Verii, iar ziua a 3-a este ziua Babei Toamna, a culesului. Astfel, datina din străbuni spune că aşa cum vor fi cele trei zile, asa vor fi şi cele trei anotimpuri din acel an, iar cum va fi a noua babă, asa va fi vremea timp de 40 de zile.

În vechile obiceiuri româneşti, de 1 Martie nu se muncea, în caz contrar Baba Dochia aducând vreme friguroasă în următoarele zile ale lui Mărţişor sau necazuri, mai ales asupra femeilor. Ziua de 9 martie, când a murit Dochia, este considerată graniţa dintre anotimpul friguros şi cel călduros. Astfel, în Bărăgan se consideră ca, după încheierea “Zilelor Babelor”, ar urma alte nouă zile, “Zilele Moşilor”, ceva mai călduroase, între 10 şi 17 Martie.
SURSA: http://adevarul.ro

Daca ti-a placut articolul, urmareste Totpal's Daily News pe FACEBOOK şi TWITTER!


Publicat de pe 1 mart. 2016 in Stiri interne, Stiri Recomandate. Puteti urmari raspunsurile la acest articol folosind fluxul RSS 2.0 iar daca aveti cateva minute libere ne-ar interesa parerea dumneavoastra. Nu ezitati.

Parere ta

CAZARE *** la Busteni – Poiana Tapului

cazare Busteni

Tarif cazare incepand de la 180 ron/zi

Vizitatori acum pe site

Participa si tu la ” BURSA LOCURILOR DE MUNCA in Busteni si imprejurimi “

Top articole:

Cele mai noi articole:

Comentarii recente

Primaria Busteni

Articole RECOMANDATE !!!

Copyright © Mihai Mircea Totpal. Toate drepturile sunt rezervate. Statistici oferite de Google Analytics.