Continuând o frumoasă tradiţie, penultimul concert din actuala stagiune (a 57-a) a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploieşti, ce a avut loc în seara zilei de joi, 17 iunie a.c., în sala Casei de Cultură a Sindicatelor din localitate, a fost dedicat, în totalitate, creaţiei muzicale româneşti contemporane.Este, fără îndoială, un veritabil act de cultură pe care îl salutăm cu deosebită satisfacţie, întrucât, după cum se ştie, din motive neîntemeiate, după 1990, Marea şi adevărata muzică a fost sistematic eliminată, cu unele excepţii, de pe afişele instituţiilor noastre de concert şi de spectacole lirice – instituţii plătite din bani publici.Lucrând de peste o jumătate de veac în domeniul culturii şi artei din judeţul Pahova, îmi amintesc, cu deosebită bucurie, că încă de la înfiinţarea orchestrei simfonice ploieştene (decembrie 1952), toţi dirijorii permanenţi ai instituţiei: N.C. Debie, Ion Baciu, George Petrescu, Eugen Pricope, Corneliu Dumbrăveanu, Horia Andreescu, Cristian Brîncuşi etc., precum şi soliştii angajaţi: Nicolae Brînduş şi Ilinca Dumbrăvescu (pian), Vasile Micu (bariton), Liliana Ciulei şi Gabriel Croitoru (vioară), şi-au făcut o datorie de onoare din promovarea constantă în concerte publice a muzicii româneşti. Nu exista nici un concert simfonic, simfonic popular sau de muzică de cameră fără cel puţin o lucrare din creaţia compozitorilor români, clasici sau contemporani. Multe dintre opusurile programate erau în primă audiţie sau în primă audiţie absolută – rod al unei fericite colaborări în triada: dirijor, secretar muzical şi compozitor.„Principala misiune a unui dirijor şi solist român este să includă permanent în programele concertelor din ţară şi din străinătate muzica patriei în care s-au născut, au trăit şi s-au format ca artişti. Dacă nu cântăm noi muzica noastră – care dispune de zeci de lucrări de certă valoare, tot atât de performante ca şi cele din vestitele ţări occidentale, cine să o facă, cei din Bangladesh”? afirmă regretatul şef de orchestră Ion Baciu, într-o convorbire din anul 1992 referitoare la crezul vieţii sale de muzician.Programul integral de muzică românească al simfonicului ploieştean din seara zilei de 17 iunie a.c., se datoreşte, în primul rând, lăudabilei iniţiative a dirijorului Radu Postăvaru, unul dintre cei mai înzestraţi tineri şefi de orchestră din generaţia sa, unanim apreciat în ţară şi în străinătate, pentru excepţionala pregătire superioară de specialitate, atât în calitate de artist al claviaturii, dar în aceeaşi măsură, în tainele complexe ale ştiinţei, tehnicii şi artei dirijorale.Din amplul repertoriu românesc, dirijorul Radu Postăvaru – după o atentă analiză din mai multe puncte de vedere de ordin artistic, s-a oprit la şase lucrări de excepţie, care s-au impus, de-a lungul timpului, dar şi în zilele noastre, în concertul vieţii muzicale româneşti şi europene. Trei dintre acestea fac parte din patrimoniul muzicii noastre clasice: „Dixtuorul pentru instrumente de suflat” de George Enescu, „Concertul pentru orchestră de coarde” de Paul Constantinescu şi „Tarantella” din Suita „Prin Munţii Apuseni” de Marţian Negrea, iar celelalte trei opusuri semnate de reputaţii maeştrii: Dan Buciu, Dan Dediu şi Viorel Munteanu, se numără printre cele mai reprezentative creaţii muzicale din perioada – după 1990, care au cunoscut, pe plan naţional – şi nu numai, aprecieri dintre cele mai elogioase din partea presei de specialitate şi a publicului.Concertul a debutat cu una dintre cele mai cunoscute piese din Suita pentru orchestră – „Prin Munţii Apuseni”, superba „Tarantella” de Marţian Negrea. Graţie limbajului sonor de inspiraţie populară, structurii armonice şi excepţionalei orchestraţii, de peste o jumătate de veac, „Tarantella” a devenit o adevărată bijuterie a genului simfonic instrumental.Cea de-a doua lucrare din program face parte dintre cele mai recente şi deosebit de valoroase opusuri din universul creaţiei noastre muzicale actuale, semnate de reputatul compozitor Dan Buciu, sugestiv intitulată „Schiţe la un Recviem pentru… mine, pentru soprană şi orchestră de cameră”.Textul literar aparţine compozitorului şi reprezintă de fapt – după cum afirmă autorul: „o suită de întrebări esenţiale care nu au neapărat răspuns. Spitirul lucrării este mai degrabă unul… cartezian, elementul religios privit cu mare respect, fiind însă privit prin această prismă. Este o încercare de a ridica din nou, printr-o viziune proprie, problemele fundamentale ale vieţii şi Neantului”.Partitura solistică a fost magistral interpretată de una dintre excepţionalele voci ale şcolii româneşti de canto – cu deosebire a clasei de lied, soprana Bianca Manoleanu, artist cu o prodigioasă şi prestigioasă activitate concertistică pe mari scene de concert din ţară şi din străinătate, remarcată, pe bună dreptate, de cele mai autorizate condee ale criticii de specialitate şi de marele public. Prima parte a concertului s-a încheiat, prin performanta interpretare a capodoperei enesciene, „Dixtuorul pentru instrumente de suflat”.După pauză, publicul ploieştean a avut fericitul prilej de a audia, şi în această stagiune, „Concertul pentru orchestră de coarde” de nemuritorul compozitor Paul Constantinescu, lucrare de excepţie din marele repertoriu al genului, de la mijlocul veacului XX, care a cunoscut, pretutindeni, un deosebit succes  în programele dirijorilor şi orchestrelor simfonice româneşti şi de peste hotare.O surpriză neaşteptată a produs întregii asistenţe lucrarea: „Triptic psalic pentru soprană şi orchestră de coarde” semnată de renumitul compozitor ieştean Viorel Munteanu. Cele trei piese: Imul „Iubi-Te-voi, Doamne” (după Evghenie Humulescu şi Nicolae Lungu), Axionul Învierii „Îngerul a strigat” (după Macarie şi D.G.Kiriac) şi Concertul religios „Miluieşte-mă Dumnezeule” (după Gheorghe Cucu), au fost interpretate de soprana Bianca Manoleanu, la înalte cote artistice, „ce au atins perfecţiunea”, după cum afirma maestrul Dan Buciu, prezent la acest concert.Programul s-a încheiat cu o splendidă creaţie „Hecatomba pentru orchestra mare”, semnată de unul dintre compozitorii extrem de prolifici „în toate genurile muzicale” Dan Dediu, a cărui operă s-a bucurat, în ultimele două decenii, de răsunătoare succese atât în ţară, dar şi în spaţiul european.Recenta sa creaţie „Hecatomba” este inspirată de o povestire a scriitorului argentinian Julio Cortazar, intitulată „Menadele”, povestire ce preia imaginea mitologică a slujitorilor lui Dionysos pentru a nara transformarea unui eveniment social într-un carnagiu odios (Dan Dediu).Stăpân pe partiturile propuse în concertul ce a precedat finalul stagiunii 2009-2010 a simfonicului ploieştean, în urma unor profunde studii asupra arhitecturii sonore a fiecărui opus, dirijorul radu Postăvaru a condus întregul ansamblu sonor – orchestră şi solişti, cu incontestabilă autoritate artistică, marcând, cu brio, ideile majore ale discursului muzical din fiecare lucrare prezentă pe afişul acestui reprezentativ concert care, fără echivoc, a constituit un veritabil eveniment muzical românesc al stagiunii, ce onorează conducerea instituţiei şi întregul său personal artistic.

SURSA: http://www.infoprahova.com

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Soferii model fac toate aceste lucruri! Fa-le si tu!

Nu este deloc greu sa fii un sofer model in trafic, sa conduci prudent si sa ai grija de a…