ÎN MARMURĂ ȘI ÎN DESTIN!
*****
Din seva nației române
Venea talentul lui deplin ,
Dându-i puterea să cioplească
În marmură și în destin.
*
Titan al artei devenit
Prin ce-a lăsat și prin credință,
Masa Tăcerii l-a hrănit
Cu liniște și cu voință.
*
Și azi, spre nemurirea lui,
Învăluită în mister,
Coloana Infinitului
Îi poartă sufletul spre cer.
***
APARE DECEBAL DIN STÂNCĂ
*****
Loveşte Cerul gândul vieții
Şi Creatorul Talentat
Frământă Dunărea şi Marea,
Pământul nostru minunat.
*
Din taina Lui şi a iubirii
Apar podişuri, râd Carpații,
Răsare soarele-mplinirii,
Se nasc copiii, zâmbesc frații…
*
Apare Decebal din stâncă,
Pe malul Dunării-nspumate,
Purtând o dragoste adâncă
Pentru popor, pentru dreptate.
*
Urmaşii lui, copii de dac,
Poartă în suflet bucurie.
Se duce veacul peste veac
Şi timpul naşte veşnicie!
*
Căci versuri scrie Eminescu
Pentru eroul mult iubit,
Cântă vioara lui Enescu
Oda-i vieții-n infinit…
*
Iar Grigorescu un drapel
Pictează-n slava cerului,
Pe când Brâncuşi nalță spre el
Coloana Infinitului.
***
NEMURITORII