Competitia “Arborele Anului in Romania” si-a desemnat cei 12 finalisti. Acestia pot fi votati pana la sfarsitul lui octombrie si includ patru stejari, trei tei si cate un platan, un brad, un fag, un par si un nuc din 10 judete ale tarii.

Stejarul care pecetluieste povesti de dragoste si imparte diplome scolare

Astazi va prezentam un stejar veghi de a50 de ani care a trait prima Unire si Razboiul de Independenta, ca acum sa supravegheze ciclul scolar dintr-un liceu din Braila.

O scoala construita in jurul unui stejar. Era vara. Potop de lumina si caldura se revarsa peste campia rascoapta. Era un cer albastru, adanc sagetat de vrabii. Scrutam intinderea soselei netede, dar un miros de tigaie incinsa m-a trezit la realitate. Imi aruncai ochii prin gardul de sarma si parca ceva imi aduse aminte de copilaria mea. Era o scoala, dupa arhitectura cladirii si dupa multimea de glasuri – un liceu –, dupa varsta elevilor si numele scris pe frontispiciu: „Grupul Scolar Edmond Nicolau Braila”.

Am ramas o vreme cu privirea pironita pe o cupola intunecata – o umbra a unui copac. M-au impresionat dimensiunile lui: circumferinta de 4,41m si inaltimea de 24 m, cum aveam sa aflu mai tarziu. Dar varsta?! Cati ani sa fi fost sedimentati in brumariul inelelor? …50-100 ani! Probabil ca incertitudinea de pe chipul meu a atras atentia. Nu i-am observat prezenta, dar am tresarit la glasul lui firav, dar destul de hotarat si cultivat. Era un batranel in tinuta de vara, coborat parca din legenda, cu o palarioara alba ce-i proteja capul si se proptea intr-un baston cu urme serioase ale trecerii timpului.

– Stii cati ani are stejarul acesta?, era intrebarea la care tocmai cautam un raspuns. Are in jur de 150 de ani si prezenta lui aici nu e intamplatoare. O stiu de la tata, tata de la tatal lui… si inceputul lui poate fi cam de la 1860, cam pe vremea Unirii.

– Mai sa fie!! Chiar atat de batran este?

– Pai un stejar poate ajunge la 400 de ani si chiar mai mult. Iti dai seama cata istorie a trait el? Aici, la Braila, care n-a fost scutita nici ea de dureri si lacrimi, dar nici de bucurii”.

– Dar care este istoria lui, cum a ajuns sa creasca in piatra?

– Zice-se ca un cioban ce-si purta oile pe drumul transhumantei avea o ghinda ratacita in traista si a ingropat-o in pamantul negru si reavan, sa aiba umbra si adapost de ploi cand va sa treaca pe aici. Nu stia ca arborele proaspat rasarit va face o logodna de peste 150 de ani cu pamantul unde si-a gasit casa. El, stejarul acesta, s-a instalat in aceasta margine de rasarit a Campiei Dunarii, la Braila, vesnic supusa izbelistii, vanturilor aspre, dar intotdeauna fertila – campia peste care au trecut atatea neamuri ale istoriei. Inainte de indiguirea acestor locuri, cand Dunarea venea tulbure si mare, din seninul de ape care acoperea totul, alaturi de salcii pletoase ce-si oglindeau coroanele in apa, apareau rasfatate in soare: ostroave si grinduri, pamanturi noi ce se plamadeau an de an sub ochii contemporanilor.

Dincolo de acest intins de ape, in zarea departarilor se dantela, silueta stravechilor munti ai Dobrogei. Spre acest punct geografic si-au indreptat dorintele multi oameni. Astfel, stejarul, cum ti-am spus, a trait vremea Unirii, triumful noului si al lumii moderne, al libertatii, al reformelor lui Cuza, dar si vremea Razboiului Independentei. A cunoscut emanciparea, dar si framantarile sociale. Ca sa nu mai vorbesc de dezvoltarea economica si culturala in perioada interbelica.

Orasul, fiind asezat intr-o bogata regiune agricola, s-a dezvoltat puternic datorita comertului cu cereale, iar in port pulsa toata viata economica a orasului…Si sa-ti mai spun ceva: acest stejar a fost norocos, influentand amplasamentul si forma cladirilor scolii in deceniul al optulea al secolului trecut. Acum el vegheaza linistea si pregatirea copiilor. El stie tot si face parte din viata noastra, pentru ca sub umbra lui ocrotitoare ne incepem anul scolar. Primavara, stejarul participa, facand parte din decor, la efervescenta evenimentelor ce au loc in curte cu ocazia „Zilelor scolii”, iar apoi imparte cu melancolie diplome la sfarsitul anului. Ca sa nu mai vorbim de iubirile ce se nasc sub coroana lui!

Si uite asa, sub soarele dogoritor al verii, uitand de asfaltul cu miros de tigaie incinsa, ascultam cu o placere deosebita povestea stejarului de 150 de ani, relatata cu pasiune si mandrie de batranelul cu palarioara alba. Robustetea mintii si ideilor acestui roman poate fi comparata cu robustetea acestui arbore.

Martorul mut” – un fag de 600 de ani, care a fost la un pas de a umbri un castel regal

In iunie 1866 Carol I a vizitat aceste locuri: sat Melicesti, comuna Telega, judetul Prahova, Romania. Telega reprezenta cea mai importanta zona de exploatare a sarii din tara. Aici erau drumuri pietruite, cunoscute si chiar pazite. Era prima iesire a regelui prin tara. Dorea sa o cunoasca, dar si sa aleaga un loc pentru un castel adevarat.

CARACTERISTICILE ARBORELUI

Localitate: Sat Melicesti

Strada: Melicesti

Judeţ: Prahova

Specia: Fag/Bukk

Varsta: 600 de ani

Circumferinta: 6 m

Inaltime: 15-16 m

Satenii l-au intampinat cu bucurie si au organizat o serbare campeneasca in cel mai frumos loc de unde puteai sa vezi Carpatii: “La fag”…loc pitoresc, incarcat cu multe legende. Fagul falnic a fost martor multor intamplari neobisnuite. Ducea in spate peste 400 de ani. Lipsa apei si solul mai putin stabil l-au facut pe Carol sa renunte la acest loc si sa isi indrepte atentia catre alte zone. Aici, pana in zilele noastre, a ramas Fagul, dar si un monument ridicat in cinstea acestei vizite: “Crucea Domnitorului”. Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, nimeni nu a mai dorit sa povesteasca aceste intamplari, ba chiar le-au sters din istorie.

Cand din nou istoria si-a cerut dreptul si au venit peste noi “cei de astazi”, in zona a fost o incercare palida de reabilitare a trecutului. S-a ridicat crucea de pe pamant, unde fusese abandonata, dar asta a fost totul. Locul e prea putin important si e prea departe de oras. Ne razbunam prosteste pe bietele urme: Fagul, Crucea Domnitorului…Istoria nu o putem stinge. Cate tari si cate popoare ar proceda asa?

Aici puteti vota finalistii.

SURSA: http://think.hotnews.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

TOP 3 MOTIVE pentru care sa investesti intr-o CASA de VACANTA la tara

O casa de vacanta este visul multor oameni dupa ani intregi de munca si dupa ce agitatia o…