Viorel VINTILĂ

Parte a procesului de asimilare în cultura americană este şi familiarizarea cu cele trei mari fenomene sociale: fotbal, basseball şi basketball. Despre basketball mai ştiam câte ceva, dar în domeniul fotbalului american şi basseball-ului eram un neofit. Am asistat pentru prima dată la un meci de fotbal american, live, în anul 1996… Juca San Francisco ’49ers cu Dallas Cowboys, un meci tare între două rivale care aveau la activ deja cinci rings de superbowl, adică câştigaseră campionatul NFL de cinci ori.

Atmosfera de pe stadion era de vis, un stadion arhiplin în care predomina culoarea vişinie/aurie, culorile echipei locale din San Francisco. În tribune toată lumea participa la spectacol, încuranjând echipa locală, spre deosebire de soccer, cum îl numesc americanii, unde există galerii profesioniste responsabile cu atmosfera. „Cireaşa de pe tort” o reprezintă frumoasele majorete, care sunt toate absolvente de colegiu şi sunt responsabile cu încurajarea echipei locale şi cu „incitarea” spectatorilor din tribună. Diversitatea în USA este reflectată şi în selecţionarea majoretelor care au în componenta lor mai toate etniile din State… Astfel, găsim hispanice, mulatre, negrese, asiatice sau albe… şi diversitatea este sesizata şi în etalarea podoabelor capilare care sunt blonde, brunete sau roşcate.

Fotbalul american este un sport foarte spectaculos cu un regulament destul de sofisticat şi pe care dacă-l înţelegi ajungi să-l îndrăgeşti şi să devii un fan adevărat. Când urmăreşti pentru prima dată un meci de fotbal american eşti puţin copleşit de ceea ce se întâmplă pe teren, dar în scurt timp poţi învăţa, grosso-modo, cu ce se mănâncă acest sport naţional din State. Eu am avut curiozitatea să pun multe întrebări despre acest sport şi chiar am devenit un fan şi un bun cunoscător de-a lungul anilor şi peste ani. În 2004, am comentat câteva meciuri de fotbal american, printre care şi superbowl-ul dintre Carolina Panthers şi New England Patriots.

Cei care au avut ocazia să urmărească acest meci, au văzut în timpul pauzei un mega show având invitaţi mari artişti din USA. În acel show Janet Jackson şi Justin Timberlake au fost responsabili cu entertainment-ul din pauza meciului, un spectacol foarte frumos care a avut un final total neaşteptat… datorită unei wardrobe malfunction, cum a fost numit „fenomenul” de americanii… prin care… sânul cântăreţei Janet Jackson a ieşit la iveală – desigur în mod involuntar, şi de gestul lui Justin care dorind să protejeze intimitate pieptului artistei a manevrat greşit corsetul de piele al acesteia care rupându-se a dezvelit (şi mai şi! Sic!) rotungimile toracice ale artistei în văzul a sute de milioane de telespectatori. La acel moment a fost un scandal în presă americană, cei mai conservatori şi pudici fiind foare revoltaţi de acel moment erotic, datorită unei garderobe buclucaşe care a cedat total neaşteptat.

Am avut onoarea să comentez acel superbowl împreună cu regretatul Florian Pittis, care era un mare fan al fotbalului american. „Moţu” şi-a făcut apariţia în studio cu 30 de minute înainte de începerea meciului, cu un look de rocker autentic, îmbracat ţin blugi, cu părul lung (pe timpul lui Ceauşescu era obligat ca să-şi ţină părul strâns la spate când apărea pe micul ecran) şi trăgând cu nesaţ… dintr-o ţigara „Carpaţi”.

Printre altele, l-am întrebat pe Florian Pittis care era secretul vocii sale calde şi inconfundabile pe care o auzeam atât de des la lectuarea unor poveşti la emisiunea de cultură “Teleenciclopedia”. Răspunsul lui a fost scurt şi surprinzător: „Ţigările Carpaţi, ăsta-i secretul!” Am devenit prieteni, deşi nu ne-am mai văzut mai apoi niciodată, dar am continuat să comunicăm via email, până s-a stins prematur din viaţă. Eu însă nu voi uita niciodată răspunsul lui nonşalant şi sincer, asemenea stilului lui de viaţă… „Ţigările Carpaţi, ăsta-i secretu!”

Dacă în restul lumii soccer-ul este sportul rege, aici la americani, fotbalul american este precum o religie… o religie cu cei mai mulţi adepţi, care nu discriminează pe nimeni şi care continua să facă noi prozeliţi indiferent de sex, etnie sau orientare politică.

Ca „american” adoptat, m-am alăturat şi eu acestei religii extraordinare care m-a primit cu braţele deschise şi căreia i-am răspuns asemenea… am fost convertit, cu voia mea, la această religie: religia fotbalului american! Până acum nu am niciun regret… şi continui şi eu la rândul meu să propovăduiesc această religie celor care sunt mai puţin familiarizaţi cu acest fenomen, care este fotbalul american.

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

TOP 5 locuri in care se distreaza pe cinste orice prahovean!

Fiecare om vrea sa traiasca frumos, sa se bucure cat mai mult de viata in prezenta prieten…