Home Ioan LILĂ – George Roca poet…

Ioan LILĂ – George Roca poet…

5 min read
0
0
172

ROCA George

Evadare din spaţul virtual

Editura Anamarol, 120 pag.

Bucureşti, 2009

Trei ciobani,/ un deal şio vale,/ soare gaben un dovleac,/

turma sa oprit la umbră/

peo costişă, sub copac.”

(Pictură naivă)

Ai zice că George Roca  umblă la sensibilitatea cuvintelor, reinventînd nu metafora, ci culoarea, cu o dezinvoltură ce vine din delicateţea şi sensibilitatea sufletului său poetic. Poezia asta trebuie citită sub un alt unghi, dincolo de suprafaţa poemelor intenţionat calmă, pentru că sunt mai peste tot câteva niveluri de lectură. Dar să nu facem afirmaţii gratuite:  „Acolo,/ pe insula fericirii noastre/ este veşnic primăvară.”

 

Simplitatea este desăvîrşită, emoţionînd prin meşteşugul cu care poetul George Roca îşi identifică arta poetică, „Acolo” devenind „numai acolo”, absolutizînd mesajul. Şi, desigur, „primăvară” se identifică în absolut cu tinereţea veşnică a spiritului, a poeziei în cele din urmă.

Uite altă gamă, plină de muzicalitate: „Sa născut din stropi de ploaie/ Ce cădeau peun vârf de munte/ Apă ce țâşnea năvalnic/ Din fisuri mari sau mărunte.” Stropii de ploaie cădeau „pe-un vîrf de munte”, asemenea cuvintelor ce „cad” din vîrful creionului.

Încet, cu răbdare, literă după literă, imaginile se conturează din propriul lor interior metaforic, la suprafaţă ţîşnind poezia delicată şi vie: „În inima ta,/ am descoperit un buchet de flori/ care,/ din când în când,/ dar destul de des,/ îl dăruieşti prietenilor dragi/  pentru ai face fericiţi./ Aceştia, la rândul lor,/ te răsplătesc cu o mângâiere/ pe/ fruntea ta de poet.// Se creează astfel/ o armonie divină/ care te face să sari/ mai uşor peste/ găurile negre ale Universului.”

Eu nu sunt critic, ca să disec poezia şi să-i descopăr suprafeţele, aşa că mă mulţumesc  – neavând uneltele necesare unei analize detaliate – să descopăr frumuseţea desăvîrşită şi, la George Roca, am avut ce să găsesc. Iată cîteva metafore: „văzutai fluturi mândri/ zburdând în dans erotic/ sau un apus de soare ce seîneca în noapte?”

Şi: „întro zi teai însurat cu ploaia”.

Sau „Ars poetica” a lui George Roca: „Pe sânii-ţi proaspeţi de fecioară/ Am pus doi crini, sub braț zorele,/ Pe pântece inimi din frezii/ Însăgetate cu lalele./ Mai jos întinsam o garoafă/ Iar pe genunchi, pusu‐țiam roze,/ La glezne albe flori de nufăr,/ şi între degete, mimoze!/ Pe alba pernă pusam cale/ Şi mândre flori de paradis…/ Păreai o zână minunată/ Parcă venită dintrun vis./ Aşa impodobităn flori,/ Eşti cea mai splendidă mireasă/ Privindute eu te ador/ Iubito, dulcea mea crăiasă!”

George ROCA este un poet adevărat !

________________________

Ion LILĂ

13 aprilie 2011

Franţa

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Care sunt beneficiile de care ai parte cand investesti in hidroizolatii de calitate? Afla tot ce trebuie sa stii in acest sens!

Durata si rezistenta pardoselii pe care o alegi pentru terasa depinde intr-o proportie des…