În staţiunea Sinaia,”centrul” este definit convenţional în lungul bd. Carol I, între zona hotelurilor Internaţional, Păltiniş şi zona parcului central cu Cazinoul şi hotelurile Palace şi Caraiman. În orice sens parcurgi acest traseu, privind chiar şi numai clădirile din jur, remarci cu uşurinţă felul în care acest teritoriu a evoluat în timp. Putem vorbi, de pildă, despre vechile şi elegantele vile înşirate de-o parte şi de alta a bulevardului flancat de castani din capătul lui dinspre Păltiniş sau despre dialogul absurd dintre hotelurile sau magazinele noi şi cele vechi sau putem rămâne surprinşi atunci când zărim printre pereţi inexpresivi de beton şi sticlă, mici nestemate de arhitectură şi de istorie.
Bulevardul central, denumit iniţial Dimitrie Ghica, care şi-a păstrat în linii mari acelaşi traseu, era la început o stradă largă, mărginită de castani, spaţii verzi şi trotuare pe ambele lui laturi. Dincolo de gardurile discrete de fier forjat se întindeau curţi ample în spatele cărora zăreai vile cochete din care doar vreo două se mai păstrează şi astăzi. Pe această imagine s-au aşternut în timp alte diverse straturi, fiecare purtând amprenta şi paradoxul epocii istorice respective. Printre sau chiar în locul clădirilor vechi au apărut hotelurile şi magazinele ”moderne”, curţile înverzite au dispărut acoperite de betoane iar tot acest amestec dezordonat şi paradoxal de vechi şi nou, de valoare şi chici, de tradiţional şi internaţional, pigmentat cu coteţe din lemn pe post de chioşcuri şi de reclame stridente, s-a strecurat cu tupeu în chiar inima unui oraş select şi a rupt liniştea şi unitatea arhitecturală a centrului risipind printre gazele de eşapament, parfumul vechilor plimbări ”la şosea”.
Ceea ce se întâmplă în ultima vreme cu zona centrală este o adunătură de acţiuni şi obiecte, multe dintre ele bune sau necesare, şi nu rezultatul unui program menit să ordoneze şi să pună cap la cap aceste obiecte şi acţiuni spre un acelaşi scop însuşit şi dorit de comunitate.
Lucruri de acest fel se întâmplă însă, peste tot, fie pentru că sunt impuse, fie pentru că sunt acceptate tacit, fie din exces de zel, fie din nebăgare de seamă. Ajunsă şi ea într-o situaţie similară, pentru reconsiderarea zonei sale centrale, Primăria municipiului Câmpina, împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, au iniţiat un concurs de soluţii cu această temă. Vă dau doar două dintre principalele solicitări ale edililor: scoaterea circulaţiei auto din centrul oraşului şi generarea unui spaţiu public adecvat organizării de evenimente atractive pentru turişti şi populaţia din zonă. Ideea de competiţie pentru găsirea celei mai potrivite rezolvări împreună cu cea de dezbatere publică a tuturor proiectelor importante ale oraşului, sunt principalele pietre de temelie ale unei dezvoltări sănătoase. Lucrurile acestea nu se petrec însă, din întâmplare la Câmpina pentru că aici există o strategie de dezvoltare, există competenţă la biroul de urbanism unde postul de şef serviciu este ocupat de un arhitect şi, mai presus de toate, există voinţa autorităţilor de a face, o voinţă care depăşeşte jalnicele scuze legate de bani, de momentul ales sau de răspunderea unei decizii pe termen lung.
Aşa că, la sfârşitul acestui concurs, îi invit pe sinăieni la expoziţia din Câmpina ce va cuprinde  proiectele participante, pentru a vedea cum ar putea să arate şi centrul Sinăii, dacă cineva s-ar gândi şi ar dori acest lucru.

arh. Nicolae Dan MANEA

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Soferii model fac toate aceste lucruri! Fa-le si tu!

Nu este deloc greu sa fii un sofer model in trafic, sa conduci prudent si sa ai grija de a…