Home O noua cetate in zona Brasovului

O noua cetate in zona Brasovului

13 min read
0
0
192
Brasovul ar putea avea in cel mult doi ani o cetate la fel ca cea de la Rasnov. Dupa cautari in documentele vremii specialistii au descoperit urmele unor astfel de vestigii pe muntele Tampa. Cetatea Brassovia se intindea pe o suprafaţă de circa 2,3 ha, iar zidurile sale aveau o grosime de 1.70 – 1,80 m. Inceputurile fortificaţiei sunt prea putin cunoscute, in literatura de specialitatea vorbindu-se despre datarea acesteia anterior venirii teutonilor în Ţara Bârsei in anul 1211.

SURSA: http://www.novapress.ro

=================

Cetatea Brassovia, fortăreaţa imposibil de cucerit de pe vîrful muntelui Tîmpa, care ocupa circa 23.000 mp şi avea ziduri înalte şi groase de aproape doi metri în vremea Braşovului medieval, va fi din nou scoasă la lumină. Primăria Braşov, Direcţia Judeţeană de Cultură şi cîţiva parlamentari braşoveni şi-au propus să reactiveze situl istoric şi să-l transforme într-un loc de studiu pentru arheologi, dar şi într-un obiectiv turistic pentru cei care doresc să urce pe Tîmpa. „Prin acest proiect ne propunem să readucem la viaţă Cetatea Brassovia, una dintre cele mai vechi cetăţi din zona Braşovului. Ne interesează ca oamenii care merg pe Tîmpa să aibă ce să vadă şi să redescoperim istoria Braşovului. Vrem ca şi braşovenii să aibă, ca şi rîşnovenii, o cetate cu care să se mîndrească. Vom sprijini Primăria Braşov să primească acordul din partea Academiei Române, necesar începerii defrişării zonei pe care se întindeau vechile ziduri şi pentru începerea cercetărilor arheologice, avînd în vedere că în prezent Muntele Tîmpa este declarat rezervaţie naturală“, a declarat deputatul Gabriel Andronache.

Brassovia l-a adăpostit pe Mircea cel Bătrîn

Originea cetăţii Brassovia nu se cunoaşte, cert este că fortificaţia exista încă dinaintea venirii teutonilor în Ţara Bîrsei. Poziţia dominantă a Tîmpei, izolarea şi înclinarea pantelor au făcut din cetatea Brassovia o fortificaţie imposibil de cucerit şi totodată „cheia“ stăpînirii Braşovului. Cetatea Brassovia se înălţa semeaţă deasupra Braşovului medieval. Cetatea se întindea pe o suprafaţă de circa 2,3 hectare, iar zidurile sale aveau o grosime de 1,70 – 1,80 m. „Începuturile fortificaţiei sînt prea puţin cunoscute, însă în literatura de specialitate se discută despre datarea cetăţii de pe Tîmpa anterior venirii teutonilor în Ţara Bîrsei, adică înainte de 1211. Ridicarea în piatră a cetăţii de pe Tîmpa atestă din plin rolul ei strategic şi rangul de cetate regală, deoarece numai regele acorda privilegiul de a ridica cetăţi din piatră. Prima atestare documentară a cetăţii datează din 1241, cînd cîteva familii s-au adăpostit între zidurile sale pentru a scăpa de invazia tătarilor. În această cetate a fost găzduită familia domnitorului Mircea cel Bătrîn, în condiţiile în care Ţara Românească fusese invadată de oştile otomane (1395), iar Mircea însuşi fusese nevoit să se retragă în munţi“, explică istoricul Cristian Stănescu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură. Cetatea avea o incintă de piatră, de formă aproape triunghiulară, cu un bastion poligonal pe latura vestică, bastion care domina actuala aşezare a Braşovului şi care se afla în actuala zonă a panoramei de pe Tîmpa.

Dărîmată din ordinul lui Iancu de Hunedoara

La 1421, cetatea devine loc de refugiu pentru populaţia Braşovului, ameninţată de sultanul Murad II. În acelaşi an, cetatea este dată ca zălog sultanului, turcii dominînd de pe înălţime oraşul. Înţelegînd repede pericolul, braşovenii au recuperat-o cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara. Numai că, poposind la Braşov, acesta a vizitat personal „castrum Brassoviense“ şi a putut constata dificultăţile survenite în apărarea şi întreţinerea acestei cetăţi. De aceea, în 1446 el a dat ordin de demolare şi a dispus ca pietrele rezultate din demolare să fie utilizate la fortificarea zidurilor oraşului din vale, adică a cetăţii Corona. În primăvara anului 1455, din cetate nu mai rămăsese decît capela cu hramul Sf. Leonhard, ameninţată cu surparea din cauza părăsirii. De aceea, arhiepiscopul de Strigoniu a încuviinţat şi demolarea capelei, hotărînd ca în locul ei să fie ridicat un altar dedicat Sf. Leonhard în biserica parohială (azi Biserica Neagră). Vechile ziduri ale Brassoviei s-au păstrat doar parţial, iar pe latura de sud au fost descoperite vestigiile unor încăperi. În anul 1933, Muzeul Săsesc al Ţării Bîrsei a efectuat în cetate săpături arheologice, care au dus la degajarea fundaţiilor capelei Sf. Leonhard, din apropierea porţii principale a cetăţii. Săpăturile au fost continuate în 1937 de către Alfred Prox, care a cercetat „cisterna“ din incinta capelei, sursa de apă a vechii cetăţi, avînd un diametru de 6,8 m şi care a fost adîncită în stîncă pînă la 5 m, unde s-a dat de un strat de apă, surprinzător la această înălţime. Cu ocazia amenajărilor legate de construcţia telefericului pe Tîmpa, în 1970, şi a restaurantului „Panoramic“, s-a făcut un nou drum de acces, demolîndu-se o parte din bastionul porţii principale.

Săpăturile arheologice pot începe anul viitor

Acum, vegetaţia a acoperit şi ultimele ruine ale cetăţii, şi doar puţini braşoveni mai ştiu că pe Tîmpa a existat o falnică cetate. Doar pe latura dinspre dealul Păticel, zidul gros de aproximativ 1,70 m se mai păstrează pe o lungime de circa 100 de metri, alături de două turnuri de pe latura dinspre oraş şi de un alt zid de aproximativ 150 de metri, pe latura estică. Acesta coboară spre sud pînă la poteca dinspre Valea Cetăţii. Pentru început, autorităţile îşi propun obţinerea autorizaţiei pentru înlăturarea vegetaţiei de pe ruinele cetăţii. „Odată realizată defrişarea, va urma ecologizarea zonei, apoi realizarea săpăturilor arheologice preventive pentru dezvelirea tuturor vestigiilor existente, restaurarea şi conservarea «in situ» a vestigiilor arheologice şi punerea în valoare a sitului prin organizarea unui parc arheologic cu alei, bănci, panouri de informare, surse de iluminare electrică“, a declarat primarul George Scripcaru. Edilul a mai spus că „primăria va sprijini din punct de vedere financiar şi procedural“ viitorul sit arheologic. Actele pentru obţinerea autorizaţiei de defrişare vor fi depuse săptămîna viitoare, iar oficialii speră ca defrişarea să se realizeze pînă la sfîrşitul anului. „Sperăm să primim acordul Academiei, ca să începem tăierea vegetaţiei pînă la sfîrşitul anului. În primăvară vor începe procedurile pentru pregătirea săpăturilor arheologice. Stratul de pămînt nu este foarte consistent în acea zonă, iar grosimea lui este de aproximativ 30 – 60 centimetri în majoritatea locurilor“, a mai precizat Cristian Stănescu. Odată obţinute şi autorizaţiile pentru organizarea sitului, lucrările vor putea fi realizate de studenţi sau voluntari, sub supravegherea unor specialişti arheologi de la Sibiu, Cluj sau din alte oraşe din ţară. Potrivit deputatului Gabriel Andronache, există deja şi o fundaţie care şi-a arătat interesul de a participa, cu voluntari, la săpăturile pentru readucerea la lumină a zidurilor şi cu care autorităţile pot realiza un parteneriat. de: » Andrei PAUL

SURSA: http://www.monitorulexpres.ro

Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Alege adezivul potrivit pentru lemn – obtine imbinari sigure si de calitate inca de la prima aplicare

Spre deosebire de alte materiale din sfera constructiilor, lemnul necesita un grad mai spo…