În data de 12 iulie 2011, a avut loc ceremonia de inaugurare ce marchează redeschiderea pentru pelerinaj a locului original al Botezului Domnului, după cum ne informează Ilie Chişcari, Corespondent Basilica la Locurile Sfinte.

Redeschiderea locului original al Botezului Domnului

Acest loc, aflat în vecinătatea Aşezământului românesc de la Iordan şi a altor biserici şi aşezăminte ale diverselor comunităţi creştine, a fost închis pentru mai mult de 40 de ani, în urma conflictelor care au avut loc în anii ’70 între forţele israeliene şi cele arabe şi ca urmare a stabilirii graniţelor dintre statul Israel şi regatul haşemit al Iordaniei în această zonă. Astfel, din motive de securitate, creştinilor ortodocşi le era permisă pătrunderea în acest loc doar de 2 ori pe an: de Bobotează (19 ianuarie, după calendarul Ierusalimului) şi în Marţea Mare din Săptămâna Patimilor. În rest, se putea vizita locul doar dinspre partea iordaniană. Din acest motiv, pentru pelerinii care vizitau Ţara Sfântă în restul anului, s-a amenajat un alt loc pe cursul Iordanului, mai în nord, în localitatea Yardenit. Însă creştinii au continuat să solicite autorităţilor redeschiderea locului original al Botezului Domnului. Astfel, prin grija statului Israel, această zonă a fost securizată şi amenajată, pentru a putea fi redeschisă astăzi pelerinilor creştini pentru întreaga perioadă a anului.Festivitatea de inaugurare s-a desfăşurat sub patronajul d-lui Silvan Shalom, Vice Prim Ministru şi Ministrul pentru Dezvoltarea Regională a statului Israel, şi a d-lui general maior Eitan Dangot, coordonatorul operaţiunilor activităţilor guvernamentale în Teritorii. La ceremonie au participat reprezentanţii cultelor creştine din Ţara Sfântă, incluzându-i pe: Mitropolitul Isihios de Capitoliada, delegatul Patriarhului Teophilos al III-lea al Ierusalimului, Arhiepiscopul Elias Shakour de Acco, Haifa, Nazaret şi întreaga Galilee, delegatul Bisericii Greco-Catolice Melchite, Arhiepiscopul Abba Mathias al Bisericii Etiopiene din Ierusalim, Arhiepiscopul Giancinto Marcuzzi, vicar patriarhal al Patriarhiei Latine a Ierusalimului, precum şi a altor reprezentanţi bisericeşti. Din partea statului israelian au mai participat: dl. general în rezervă Uzi Daian, fost şef-adjunct al Statului Major şi Comandantul Regiunii Centrale (în care se află acest loc), dl. Rafi Ben-Hur, Director Adjunct al Ministerului Turismului, dl. Dany Haimovici, Directorul Centrului de Cooperare Iudeo-Creştină, primari, şefi ai organizaţiilor de protecţie a mediului, diverşi funcţionari ai cabinetului israelian şi reprezentanţi ai Administraţiei Civile.

Reprezentanţa Patriarhiei Române la Locurile Sfinte a fost reprezentată, cu binecuvântarea Înaltpreacuviosului Părinte Ipopsifiu Ieronim Creţu, de o delegaţie de părinţi şi maici de la Ierusalim, precum şi de alţi slujitori şi ostenitori la Locurile Sfinte şi de unii pelerini români aflaţi la Locurile Sfinte.

Ceremonia a început prin dezvelirea panoului pe care este scris numele acestui loc, „Kasser al Yahoud”, nume care aminteşte de trecerea râului Iordan de către poporul evreu, condus de Iosua, fiul lui Nun, la întoarcerea din robia egipteană.

Dl. Silvan Shalom, Vice Prim Ministru şi Ministrul pentru Dezvoltarea Regională a statului Israel, în alocuţiunea susţinută a menţionat: „locul acesta istoric este important pentru evrei pentru că este locul pe unde Ioshua ben-Nun a trecut râul Iordan înspre Ţara Sfântă, iar pentru creştini pentru că este locul Botezului Domnului Iisus Hristos, ambele evenimente contribuind la schimbări esenţiale în istoria omenirii.” Apoi a mai adăugat că „multe autorităţi nu au crezut că problema acestui loc se va soluţiona, având în vedere că este un loc delicat din mai multe puncte de vedere. Însă pentru că toate religiile cred în minuni, iată că această restaurarea şi redeschiderea acestui loc reprezintă cu adevărat o minune”.

Excelenţa Sa a mulţumit Administraţiei Civile care asigură paza regiunii, făcând ca această zonă să fie liniştită, apărată şi sigură pentru toţi pelerinii care vor dori să poposească în Pustiul Iordanului. De asemenea, a mulţumit tuturor reprezentanţilor Bisericilor care au colaborat la această minunată lucrare şi celor care au participat la inaugurare.

Ceremonia s-a încheiat cu eliberarea porumbeilor albi de către reprezentanţii ministerelor şi ai Bisericilor, ca un semn al păcii şi frăţietăţii, al libertăţii de gândire şi de credinţă, iar pentru creştini, ca un simbol al prezenţei Duhului Sfânt, coborât din cer în chip de porumbel peste Mântuitorul Iisus Hristos chiar în acel loc. S-a făcut un apel şi o invitaţie tuturor pelerinilor să vină şi să viziteze Ţara Sfântă şi acest loc al Botezului Domnului.

Autenticitatea acestui loc este confirmată de diferite surse antice, precum şi de prezenţa ruinelor unor edificii creştine din cele mai vechi timpuri. Acesta este locul în care s-au stabilit numeroşi monahi şi pustnici în perioada Bisericii antice şi unde s-au construit diferite locaşuri de cult. Urme ale veneraţiei creştine de care se bucură această zonă, ca loc autentic al Botezului Domnului, se găsesc pe ambele maluri ale Iordanului, atât cel israelian, cât şi cel iordanian. În perioada modernă, toate comunităţile creştine au încercat să îşi construiască locaşuri de închinare în apropierea locului Botezului. Astfel, la 25 aprilie 1935 s-a pus piatra de temelie a Aşezământului Românesc de la Iordan, cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul”, care a fost sfinţit de către episcopul Lucian Triteanu al Romanului. Lucrările au fost finalizate în 1936, protosinghelul Gherasim Luca devenind primul responsabil cu slujirea în acest loc. În anul 1947 ajunge egumen al schitului românesc de la Iordan cel care astăzi este cinstit sub numele de Cuviosul Ioan Iacov Hozevitul Românul. Acesta, alături de Arhim. Victorin Ursache, iniţiază o revigorare spirituală a monahismului românesc în această zonă.

Cuviosul Ioan Iacov rămâne în acest loc până în anul 1952, când se retrage în Mănăstirea „Sf. Gheorghe Hozevitul”, unde va rămâne până la moarte. În urma conflictelor militare din zona Aşezământului de la Iordan, personalul monahal este nevoit să se retragă în 1969 la Ierihon. La 19 decembrie 1969 e stabileşte în zonă o delegaţie militară israeliană. În acelaşi an, are loc moartea martirică a Cuviosului Părinte Damian Stogu, care se stabilise aici de la 21 mai şi rămâne să îngrijească biserica de la Iordan; este ucis în timpul unei infiltraţii a forţelor arabe în zonă. Cu el a încetat şi vieţuirea monahală românească la Iordan. În anul 1970, acest aşezământ va fi închis şi va rămâne nelocuit, zona în care se află fiind minată şi stabilindu-se în acea zonă graniţa Israelului cu Regatul Haşemit al Iordaniei. Redeschiderea locului Botezului Domnului, după mai mult de 40 de ani, reprezintă astfel un început pentru alte proiecte de acest fel în zonă, care reînvie speranţele că, într-un viitor apropiat, se va putea redeschide şi reedifica şi Aşezământul Românesc de la Iordan.
Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

TOP-ul cautarilor globale in Google in 2019 – Cum arata lumea prin filtrul motorului de cautare?

Liderul in domeniul motoarelor de cautare, Google, a facut publice cele mai cautate expres…