Vali ZĂVOIANU – „Evadare din magazinul de vise (1)” – (poeme)
ÎNCHISOARE DE LUMINĂ
*****
Azi din raze lungi de soare
Şi plămadă de zenit
Naltă, dalbă închisoare
Tu, zâmbind, mi-ai construit.
*
Şi privesc printre zăbrele
Melancolică, străină
Cum plutesc visele mele
Printre raze de lumină.
*
Chiar de-i plină de lumină,
Raze dulci, ameţitoare,
Eu sunt tristă şi straină
În această închisoare.
*
De mi-i sete, de-s flămândă
Cu cauşul palmei tale
Mă hrăneşti, cu-alură blândă
Şi-mi faci pat din moi petale…
*
Dacă tu ai înţelege
Dacă te-ai opri puţin…
N-ai trăi-n fărădelege
Şi-ai şti că nu-ţi aparţin.
*
Şi în loc de închisoare
Fie ea, toată lumină,
Mi-ai da aripi să mă zboare
Către zarea cea senină.
*
Mângâierea ta mi-e lacăt,
Patul de petale, chin…
De-ai privi, măcar în treacăt
Ochii mei, măcar puţin….
*
Ai lăsa deschisă poarta
De la dalba închisoare
Şi-ai lăsa să-mi curgă soarta
Printre razele de soare.
*
De voi vrea să-ţi fiu visare
De-mi va fi de tine dor
N-oi alege o-nchisoare
Unde blând, m-ajuţi să mor.
*
Nu-ţi clădi tu fericire
Pe-a mea moarte, egoist
Şi din prea multă iubire
Nu m-opri să mai exist…
*
Lasă-mă să zbor, iubite
Sfarmă gratii, închisoare,
Să respir printre ispite
Existenţa-mi trecătoare.
*
Şi de-o trece fără tine
Viaţa mea, prin univers
Uită-mă te rog, mai bine
Şi trecutul fie şters.
*
Te-oi ierta, de îmi vei cere
Şi voi transforma în vis
Condamnata-ţi mângâiere
Ce-n lumină m-a închis.
*
Sete de culoare
*****
Şevalet de-un alb sălbatic
Aşteptând culori promise
Să le-aşeze un lunatic
Cu-a lui pensulă de vise.
*
Asta sunt şi sunt o boare
De zbor dulce şi curat
Plângând dorul de culoare
Şi căldura de bărbat.
*
Să iubesc în roşu focul
Şi-n albastru nebunia
Să mai am tânjit norocul
Să-mi fac bleu melancolia.
*
Trupul meu supus aşteaptă
Rochii verzi şi arămii
Sufletul un vis deşteaptă
Să-l pictezi când o să vii.
*
Pe o muzică de mare,
Valuri ce se sparg de ţărm
Aş îmbrăţişa culoare
Nenorocul să mi-l sfărm.
*
Cer senin albit de norii
Din zenit, asta sunt eu
Sunt datornică culorii
Pânză pentr-un curcubeu.
*
Şi îmbrăţişez cu sete
Toată roua de pe flori
Mi-mpletesc zâmbind în plete
Melodia de culori.
*
VISARE
*****
Mă aduni într-un descântec
Mă întâmpini doar în vis
Faci s-aud divinul cântec
Dintre porţi de Paradis.
*
Te faci ploaie de suspine
Şi eşti vânt răcoritor
Ce mă poartă către tine
În abisul plin de dor.
*
Chipul tău, întruchipare
A chemărilor apuse
N-are ochi, nici nume n-are
Numai taine nepătrunse.
*
Sprijin fruntea, obosită
De privirea-ţi fără ochi
Şi te las din nou spăşită
Să-mi descânţi ca de deochi.
*
Te-am găsit făr’ să te caut
În Miracol te descopăr
Şi-ntr-o muzică de flaut
Eu, cu tine mă acopăr.
*
Şi-nvelită doar cu tine
Noaptea asta-ncerc să dorm
Somnul dorului din mine
Cel mai lung şi dulce somn.
*
RUGĂMINTE
*****
Astăzi voi merge-am decis
Spre orizonturi deschise
Din magazinul de vise
Să îmi mai cumpăr un vis.
*
Nu mai am bani nici de paine
Dar îmi permit să visez
Soarele să mi-l aşez
În dimineţi şi în mâine.
*
Nu pot s-adun lucruri deşarte
Visarea e tot ce mai am
Mă-mbrac în acest amalgam
În drumul ce duce departe.
*
Depun toata viaţa simbria
În contul din suflet deschis
Bănuţi ca să-mi cumpăr un vis
Şi ca să-mi trăiesc nebunia.
*
Şi de-aveţi răspuns la-ntrebare
Pe unde găsesc azi deschise
Mai noi magazine de vise
Să-mi scrieţi vă rog o scrisoare.
*
INTROSPECŢIE
*****
Păşesc spre mine cu mirare
Cu grijă, ca pe-un câmp de flori
Respir noi semne de-ntrebare
Şi-a lor mireasmă-mi dă fiori.
*
O lume-ntreagă stă ascunsă
Într-un ungher atât de mic
De conştiinţa mea pătrunsă
Acolo cad şi mă ridic.
*
Gândeam că-n spaţiu-i Dumnezeul…
O vreme-aici l-am căutat
Dar El era ascuns în Eu-l
Pe care-acuma îl străbat.
*
Cu ochii de oglinzi senine
Cu gand curat ca de copii
Atins-am pajiştea din mine
Cu grijă, ca pe păpădii.
*
Ce răsărit se-nalţă-n zare
Ce bine e-n sufletul meu…
Respir noi semne de-ntrebare
Şi l-am găsit pe Dumnezeu.
*
––––––––––––––––-
ZĂVOIANU Vali, de profesie psiholog, cu formare post-universitară în terapia familiei şi psihologia resurselor umane. Până în luna august a anului 2010 şi-a desfăşurat cariera în România, când din raţiuni familiale a ales să locuiască în Spania, regiunea Asturias. Scrie poezie de mai mulţi ani, neîndrăznind însă să publice până anul acesta. Şi-a făcut debutul literar în paginile ziarului „Naţiunea”, la „Colocvii Literare” şi totodată pe net, în cadrul mai multor grupuri dedicate poeziei. Este iniţiator, autor moral şi administrator a doua grupuri importante de pe Facebook, ambele dedicate poeziei: Cenaclul literar „Gândul Zilei” (133 membri) şi Grupul „Generaţia în Blugi” (206 membri) precum şi a proiectului „Catedrală de cuvinte” (337 membri), proiect ce constă în scrierea unui poem colectiv românesc inedit.Partajează acest conținut:



4 comentarii