ÎNCHISOARE DE LUMINĂ

*****

Azi din raze lungi de soare

Şi plămadă de zenit

Naltă, dalbă închisoare

Tu, zâmbind, mi-ai construit.

*

Şi privesc printre zăbrele

Melancolică, străină

Cum plutesc visele mele

Printre raze de lumină.

*

Chiar de-i plină de lumină,

Raze dulci, ameţitoare,

Eu sunt tristă şi straină

În această închisoare.

*

De mi-i sete, de-s flămândă

Cu cauşul palmei tale

Mă hrăneşti, cu-alură blândă

Şi-mi faci pat din moi petale…

*

Dacă tu ai înţelege

Dacă te-ai opri puţin…

N-ai trăi-n fărădelege

Şi-ai şti că nu-ţi aparţin.

*

Şi în loc de închisoare

Fie ea, toată lumină,

Mi-ai da aripi să mă zboare

Către zarea cea senină.

*

Mângâierea ta mi-e lacăt,

Patul de petale, chin…

De-ai privi, măcar în treacăt

Ochii mei, măcar puţin….

*

Ai lăsa deschisă poarta

De la dalba închisoare

Şi-ai lăsa să-mi curgă soarta

Printre razele de soare.

*

De voi vrea să-ţi fiu visare

De-mi va fi de tine dor

N-oi alege o-nchisoare

Unde blând, m-ajuţi să mor.

*

Nu-ţi clădi tu fericire

Pe-a mea moarte, egoist

Şi din prea multă iubire

Nu m-opri să mai exist…

*

Lasă-mă să zbor, iubite

Sfarmă gratii, închisoare,

Să respir printre ispite

Existenţa-mi trecătoare.

*

Şi de-o trece fără tine

Viaţa mea, prin univers

Uită-mă te rog, mai bine

Şi trecutul fie  şters.

*

Te-oi ierta, de îmi vei cere

Şi voi transforma în vis

Condamnata-ţi mângâiere

Ce-n lumină m-a închis.

*

Sete de culoare

*****

Şevalet de-un alb sălbatic
Aşteptând culori promise
Să le-aşeze un lunatic
Cu-a lui pensulă de vise.

*
Asta sunt şi sunt o boare
De zbor dulce şi curat
Plângând dorul de culoare
Şi căldura de bărbat.

*
Să iubesc în roşu focul
Şi-n albastru nebunia
Să mai am tânjit norocul
Să-mi fac bleu melancolia.

*
Trupul meu supus aşteaptă
Rochii verzi şi arămii
Sufletul un vis deşteaptă
Să-l pictezi când o să vii.

*
Pe o muzică de mare,
Valuri ce se sparg de ţărm
Aş îmbrăţişa culoare
Nenorocul să mi-l sfărm.

*
Cer senin albit de norii
Din zenit, asta sunt eu
Sunt datornică culorii
Pânză pentr-un curcubeu.

*
Şi îmbrăţişez cu sete
Toată roua de pe flori
Mi-mpletesc zâmbind în plete
Melodia de culori.

*

VISARE

*****

Mă aduni într-un descântec

Mă întâmpini doar în vis

Faci s-aud divinul cântec

Dintre porţi de Paradis.

*

Te faci ploaie de suspine

Şi eşti vânt răcoritor

Ce mă poartă către tine

În abisul plin de dor.

*

Chipul tău, întruchipare

A chemărilor apuse

N-are ochi, nici nume n-are

Numai taine nepătrunse.

*

Sprijin fruntea, obosită

De privirea-ţi fără ochi

Şi te las din nou spăşită

Să-mi descânţi ca de deochi.

*

Te-am găsit făr’ să te caut

În Miracol te descopăr

Şi-ntr-o muzică de flaut

Eu, cu tine mă acopăr.

*

Şi-nvelită doar cu tine

Noaptea asta-ncerc să dorm

Somnul dorului din mine

Cel mai lung şi dulce somn.

*

RUGĂMINTE

*****


Astăzi voi merge-am decis
Spre orizonturi deschise
Din magazinul de vise
Să îmi mai cumpăr un vis.

*
Nu mai am bani nici de paine
Dar îmi permit să visez
Soarele să mi-l aşez
În dimineţi şi în mâine.

*
Nu pot s-adun lucruri deşarte
Visarea e tot ce mai am
Mă-mbrac în acest amalgam
În drumul ce duce departe.

*
Depun toata viaţa simbria
În contul din suflet deschis
Bănuţi ca să-mi cumpăr un vis
Şi ca să-mi trăiesc nebunia.

*
Şi de-aveţi răspuns la-ntrebare
Pe unde găsesc azi deschise
Mai noi magazine de vise
Să-mi scrieţi vă rog o scrisoare.

*

INTROSPECŢIE

*****

Păşesc spre mine cu mirare

Cu grijă, ca pe-un câmp de flori

Respir noi semne de-ntrebare

Şi-a lor mireasmă-mi dă fiori.

*

O lume-ntreagă stă ascunsă

Într-un ungher atât de mic

De conştiinţa mea pătrunsă

Acolo cad şi mă ridic.

*

Gândeam că-n spaţiu-i Dumnezeul…

O vreme-aici l-am căutat

Dar El era ascuns în Eu-l

Pe care-acuma îl străbat.

*

Cu ochii de oglinzi senine

Cu gand curat ca de copii

Atins-am pajiştea din mine

Cu grijă, ca pe păpădii.

*

Ce răsărit se-nalţă-n zare

Ce bine e-n sufletul meu…

Respir noi semne de-ntrebare

Şi l-am găsit pe Dumnezeu.

*

 

————————————————-

ZĂVOIANU Vali, de profesie psiholog, cu formare post-universitară în terapia familiei şi psihologia resurselor umane. Până  în luna august a anului 2010 şi-a desfăşurat cariera în România, când din raţiuni familiale a ales să locuiască în Spania, regiunea Asturias. Scrie poezie de mai mulţi ani, neîndrăznind însă să publice până anul acesta. Şi-a făcut debutul literar în paginile ziarului „Naţiunea”, la „Colocvii Literare” şi totodată pe net, în cadrul mai multor grupuri dedicate poeziei. Este iniţiator, autor moral şi administrator a doua grupuri importante de pe Facebook, ambele dedicate poeziei: Cenaclul literar „Gândul Zilei” (133 membri) şi Grupul „Generaţia în Blugi” (206 membri) precum şi a proiectului „Catedrală de cuvinte” (337 membri), proiect ce constă în scrierea unui poem colectiv românesc inedit.
 
Load More Related Articles
Load More By Mihai Mircea Totpal
Load More In Stiri Exclusive

4 Comments

  1. george bc

    4 decembrie 2011 at 5:00 AM

    Felicitari, Vali!

  2. emil marian

    4 decembrie 2011 at 6:29 AM

    Vali prin tine scrie Dumnezeu! Sa fii mereu binecuvantata!

  3. Lucian Dmbravă

    4 decembrie 2011 at 11:08 AM

    Nădăjduiesc să am oportunitatea de a citi întreg volumul.

  4. marian malciu

    4 decembrie 2011 at 1:55 PM

    Plăcute versuri!
    Apreciez ideea fiecărei poezii şi îndemânarea evidentă a autoarei în alcătuirea rimelor şi păstrarea “liniei melodice” reconfortante în măsuri metrice bine stabilite şi respectate…
    Am să revin. Voi căuta şi alte pagini. Vreau să citesc, pentru că tu, Vali Zăvoianu,
    “Te faci ploaie de suspine
    Şi eşti vânt răcoritor
    Ce mă poartă către tine
    În abisul plin de dor.”!
    Felicitări şi inspiraţie maximă!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

George PETROVAI – “În tot răul este-un bine, ce pe om în viață-l ține!”

Motto: Iar noi locului ne ținem, Cum am fost așa rămânem… (Revedere de M. Eminescu) …